Fraiera şi măgarul || JK

paisprezece

Dacă Emma credea că era singura care a avut un weekend groaznic, se înşela amarnic. Intră in clasă, surprinsă să-l vadă pe Taehyung, care de obicei era atât de plin de viață, cu capul pe bancă. Deasupra lui parcă plutea un norişor negru de ploaie.

- Hei, Tae! Cine ți-a înecat corăbiile? spuse fata, aşezându-se lângă el.

- M-am despărțit de Hannah, veni şi răspunsul total neaşteptat.

- Cee?? De ce?!

Băiatul doar ridică din umeri, punându-şi la loc capul pe bancă, sugerând că nu avea chef să discute subiectul ăsta.

Emma oftă, gândul ei zburând încă o dată la măgarul de Jungkook. După cum se aştepta, acesta nu mai dăduse niciun semn de viață de sâmbătă, lăsând-o pe fată să fiarbă în suc propriu din cauza întrebărilor şi scenariilor din mintea ei.

*

- Cum adică nu vii în excursie?! spuse Ji Ana mirată.

- Nu sunt tocmai fană a excursiilor, zise Emma, ridicând din umeri. Nu-i aşa, Tae?

Băiatul nu-i răspunse, stând pe scară cu capul sprijinit în mâini şi cu o privire pierdută pe chip.

- Taehyung!

Din nou, acesta nu reacționă.

- Ce-i cu el? întreba Ji Ana, fluturându-şi un braț în fața lui.

- Probleme în para- oh, la naiba!

Emma îşi trase repede gluga peste față, ascuzându-se de Jungkook, care tocmai cobora scările cu Jimin. Oricât ar fi vrut să vorbească cu el ca să lămurească lucrurile, nu voia să dea ochii cu el prea curând, singura opțiune fiind aceea de a îl ignora. Adică ceea ce făcea el în cea mai mare parte a timpului.

- Probleme în paradis şi între voi? spuse Ji Ana, după ce doi se îndepărtară.

Emma doar strânse din buze, oftând, privind lung in urma lui.

"Jungkook, ce-mi faci tu mie?"

*

Ca să fie sigură că nu se vor întâlni în stație la autobuz după ore, Emma hotărî să o ia pe jos până acasă. Ce altă modalitate mai bună de a îşi face ordine în gânduri decât o plimbare de o oră?

Încercase să vorbească cu Hannah, însă şi aceasta era la fel de indispusă ca Taehyung.

Se aşeză pe o bancă, cu telefonul în mână, recitind ultimele conversații avute cu Jungkook. Se vedea că nu îi face plăcere să vorbească cu ea din răspunsurile seci pe care i le dădea. De fapt, singurele momente în care îi vorbea drăguț erau atunci când îi cerea temele.

- Pot să stau? se auzi o voce.

Emma ridică capul şi văzu o fată cu părul albastru care purta un şorț negru. Dădu din cap în semn afirmativ, iar aceasta se aşeză, aprinzându-şi o țigară.

- Eşti bine?

- Hm? Mda... mă preocupă ceva, atâta tot.

Fata suflă fumul, privind-o amuzată pe Emma.

- Adică iubitul?

Emma râse nervos.

- Nu e tocmai iubitul meu... de fapt, e... ah, nu ştiu.

Fata se apropie de Emma.

- Spune-i lui Kate unnie ce s-a întâmplat.

Şi chiar asta făcu. Îi povesti de cum a început să vorbească cu Jungkook, de caracterul lui bipolar, de faptul că l-a ajutat să copieze la simulare şi că l-a şantajat, într-un fel sau altul, ca să fie iubitul ei.

- Şi acum probabil s-a întors la Nari! Naiba s-o ia şi pe ea, şi pe părul ei mai nou blond!

Kate râse, bătând-o prieteneşte pe umăr.

- Nu înțeleg de ce se poartă aşa, eu am fost mereu drăguță cu el...

- Ha. Emma, eşti chiar fraieră dacă încă mai crezi că oamenii te vor trata în acelaşi fel în care îi tratezi tu.

- Ce şerpi...

Kate stinse şi a doua țigară cu piciorul, apoi se ridică de pe bancă.

- Şi ziceai că băiatului ăsta al tău îi plac vopsitele?

*

- Da... sigur... uhm... îți stă bine, spuse Taehyung a doua zi, luându-i o suviță de păr şi admirând-o. Cine te-a vopsit?

- Kate. Lucrează la un salon, ne-am împrietenit ieri.

- Aha...

Nu ştia sigur dacă schimbarea de look avea să-i trezească interesul lui Jungkook sau nu, dar nu avea nimic de pierdut să încerce.

Intră în clădire, întâmplarea făcând să dea nas în nas cu băiatul, care voia să iasă. O privi stupefiat, apoi o apucă de mână şi o trase într-ul colț ca să nu-i încurce pe restul elevilor.

- Emma... de ce naiba eşti verde?

N/A: lma HopeAndDesire