The Southern Vibe

1: Drunk

   Şoaptele.

   -Te iubesc.

   Atingerile.

   -Şi eu.

   Respiraţiile.

   -Acolo..

   Gemetele.

   -Oh, Doamne!..

   Mâna lui se mută pe şoldul lui May şi îşi înfipse degetele adânc pentru a o aduce mai aproape în timp ce intra şi ieşea din ea cu o viteză chinuitor de lentă, însă incredibil de plăcută. Ea îşi înfipse mai bine unghiile în umărul lui şi îl trase mai tare de păr. Buzele lui le căutară pe ale ei şi se striviră. Apoi limba lui le umezi, iar gura ei se deschise pentru a îl lăsa înăuntru, unde începu să exploreze.

   Ea gemu şi îşi strânse mai tare picioarele în jurul lui pentru a îl face să intre mai mult, însă el era deja cât se putea de adânc. Simţea senzaţia familiară ce se construia în pântecul ei, şi deveni nerăbdătoare. 

   -Y-Yoon -

   El ştia. El mereu ştia. Aşa că mări viteza. Îşi luă o mână de pe şoldul ei şi o aşeză lângă capul ei pentru a se susţine, şi începu să se mişte mai repede. Aşa, era şi el aproape. Iar ea îşi coborî picioarele de pe el şi se lăsă purtată de plăcere, gemând tare, arcuindu-şi spatele şi zgâriindu-i umerii cu putere. Şi în timp ce ea rămase pe loc, având convulsii, el continuă să se mişte, până când s-a înfipt adânc în ea. A rămas acolo, dându-şi drumul cu un mârâit satisfăcut.

   Ea îi luă faţa în palme şi îl sărută apăsat pe buze. Iar el ieşi din ea şi, ţintind coşul de gunoi cu prezervativul, se întinse în pat şi o trase în braţele lui. Îi sărută fruntea. Iar May se simţi beată. Locul dintre picioare încă se simţea puţin inconfortabil, iar pielea încă îi ardea. Şi era transpirată. Dar era ameţită, şi era atât de bucuroasă că Yoongi era lângă ea pe timp de noapte. Nu se mai întâmplase asta de mult timp. Se ghemui mai mult la pieptul său. Mirosul de colonie scumpă era încă persistent, iar mirosul uşor de transpiraţie era aproape insesizabil.

   El începu să se joace în părul ei.

   -Miroşi a mere..

   Ea chicoti şi îl trase mai aproape, cu mâna înfăşurată în jurul lui.

   -Se numeşte şampon. Tu şi trupa ta super celebră n-aţi auzit de asta?

   -Ba da, pufăi. Îţi spuneam că miroşi frumos, acceptă complimentul şi taci! Ea pufăi cu o falsă enervare şi îşi lipi faţa de pieptul lui, muşcându-l uşor, jucăuş, de claviculă. El tresări şi se îndepărtă, privind-o speriat. Ţi-am zis că nu poţi să faci asta, n-am voie să am semne!

   -N-o să ai semn. Nici nu voiam să îţi las vreunul.

   -Atunci de ce m-ai muşcat?

   May se ridică enervată şi îl privi direct în ochi, cu o încruntătură gravă. Yoongi o enerva. De când au început să iasă împreună, el era foarte strict legat de semne. Îl înţelegea, era un idol. Nu putea să rămână peste noapte. Nici înainte nu putea prea mult, de obicei dormea în studio. Nu era iubitul perfect. Nici ea nu era iubita perfectă. Dar uneori el era chiar enervant şi lua lucrurile prea în serios.

   -Am vrut să te transform în vampir şi m-am gândit că acum e momentul perfect.

   Se dădu jos din pat şi îşi încălţă papucii de casă.

   -May, n-am chef de miştouri la ora asta.

   Îşi adună pijamalele de pe jos şi şi le trase repede pe ea. Acum nu mai simţea nici o amorţeală, nici o beţie, nimic. Era doar enervată. Era enervată că Yoongi nu ţinea la glumele de genul, era prea sperios tot timpul. În fond, nu era nimic ce o tonă de machiaj nu putea acoperi. Şi ea ştia asta, deoarece, cât lucrase ca make-up artist la BigHit, trebuise să ascundă o mie şi una de zgârieturi şi muşcături de pe gâtul lui Namjoon. Iar tipul nici măcar nu avea o iubită publică. Păi, nu avea iubită.

   -Dar nu fac mişto, iubirea mea. Am zis eu ceva?

   Vocea i se subţia atunci când era sarcastică. Iar acum era mai mult decât sarcastică.

   May se trânti pe scaunul de la birou şi începu să cotrobăie prin foile şi caietele din sertare. Dacă tot Min Yoongi îi stricase cheful, acum putea măcar să o lase să înveţe în pace. Urma un examen, ultimul din an. Probabil că nu făcuse bine că se transferase în Coreea. Spera că se învăţase minte, dar se părea că nu era aşa.

   -Ce faci acolo?

   El era confuz. Şi ea putea să simtă, încă din tonul vocii, că el făcuse un botic bosumflat pentru a o ademeni înapoi în pat.

   -Teme, răspunse sec fără să îl privească.

   El oftă şi se trânti înapoi în pat - îl auzi.

   -Am şi eu o noapte liberă o dată la nu ştiu cât timp, şi atunci te apuci de teme?

   May era o persoană calmă. Dacă nu era atât de calmă, poate că ar fi aruncat cu ceva după el şi l-ar fi înjurat, şi l-ar fi gonit, şi s-ar fi despărţit de el. Dar ea doar îşi găsi caietul şi îl puse pe birou, începând să îl răsfoiască.

   -Nu e problema mea că preferi să dormi în studio. Nopţile de muncă ţi le faci singur, nu ţi le bagă nimeni pe gât.

   -Ce vrei să spui cu asta?!

   În ultima perioadă, Yoongi era stresat. Atât de stresat încât se enerva din orice şi, oricât de calm încerca să fie, tot reuşea să ridice tonul, uneori să ţipe. May nu suporta când se ţipa la ea. Dar încerca să îl ignore, pentru că ştia că era stresant şi pentru el punctul în care se aflau în relaţie.

   -Vreau să spun că ar trebui să dormi mai mult. Aşa că poţi să te culci aici, să mergi să faci un duş, sau poţi să pleci la băieţi. Eu nu cred că dorm în noaptea asta.

   El a tăcut. 

   În sinea ei, în timp ce se uita peste cifrele de pe caiet, spera ca el să rămână, să o ia de mână, să o tragă în pat şi să adoarmă îmbrăţişaţi. Aşa cum auzise mai demult de la o fostă colegă de liceu, să citească în stele cât de mult îl iubeşte. Dar, în schimb, el înjură scurt, se dădu jos din pat, se îmbrăcă, apoi plecă, trântind uşa dormitorului.

   Ea nu se mişcă.

   Uşa de la intrare fu trântită.

   May se lăsă uşor pe spate, rezemată cu spatele de spătarul scaunului, şi privi în gol. Plecase. Nu era prima dată când se întâmpla asta, şi probabil nu avea să fie nici ultima. Mereu se certau din mici prostii, unul pleca, apoi a doua zi totul era ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Până se întâmpla din nou.

   Oftă şi îşi frecă uşor tâmplele. O durea capul acum. Şi i se dusese şi cheful de învăţat.

   Întorcându-se cu faţa la patul pe care în urmă cu câteva minute stătea Yoongi, se strâmbă. Nu avea de gând să doarmă acolo în seara aia. Era conştientă că, deşi era obişnuită cu el plecând nervos, tot ar fi vărsat măcar o lacrimă. Aşa că se întoarse la caietul ei şi începu să repete pentru examen.

   Adormi cu capul pe caiet.