Capitolul II

154 7 9
                                    

    Cand intru in casa...

     -Mama , tata , am venit !

     -Buna , scumpo , poti veni putin sus ?

     Cand ajung in camera de unde se auzise vocea , mama aranja un teanc de haine intr-o valica.

      -Hey , ce se intampla?

      -Ai auzit de cuteremurul acela mare din Haiti , nu ?

      -Da , si ?

      -Este nevoie de ajutoare medicale...

       -Si ce legatura are asta cu ...

       -Eu si tata trebuie sa mergem!

       -Ce? ok la asta efectiv mi-a picat fata.

       -Tu o sa stai la bunici in Marea Britanie!

       -Ce?

      -Nici un "ce"!

      -Stai un pic! Si mie cand aveai sa imi spui ?

     -Acum am aflat si noi si trebuie sa plecam urgent.

      -Si cum ramane cu ...

       -Gata , Stephany ! Nu ti-am cerut aprobarea ! Te-am informat asa ca pana diseara sa ai bagajele facute pentru ca maine ai avion spre Marea Britanie !

        Am tacut , am strans din dinti si am plecat la mine in camera.

        In timp ce ii povesteam lui Jym ce s-a intamplat imi adunam lucrurile intr-un geamantan.

        -Si o sa pleci in Marea Britanie?

        -Da...

       -Sa ma suni oricand simti nevoia!

       Gata! Pana aici am rezistat deoarece in urmatorul moment suvoaie de lacrimi mi-au inundat obrajii.

       -Steph! Vorbesc serios ! Nu conteaza cati kilomertii vor fii . Sunt alaturi de tine.

       ***

          Pana sa ma urc in avion mi-am luat la revedere de la parintii mei in cel mai formal mod cu putinta.

         -La revedere , scumpo ! O sa ne fie dor de tine !

        -Si mie!

        Pana sa mai zic ceva , o voce mi-a strigat numele . Cand m-am intors l-am vazut pe Lym alergand spre mine.Nu am mai stat pe ganduri si i-am sarit in brate.

         -Nu vreau sa plec ... , am spus eu srintre suspine.

         -Nici eu nu vreau si ... ce faci aici plangi ?

         - Nu , mi-a intrat ceva in ochi !

         -O sa imi fie dor de tine!

        -Si mie !

       L-am sarutat pe obraz si m-am urcat in avion.

***

     Cand am coberat din avion in Greenwich , bunicul ma astepta cu o umbrele in mana .

    -Buna , Stephany!

    -Buna!

     In momentul in care am ajuns in fata casei am realizat ca nu mai fusesem aici de ani buni.

     Cand am deschis usa , un miros delicios m-a invaluit si pentru prima oara in ultimele ore m-a simtit mai bine.

     -Cum a fost drumul , Stephany?

     -A fost OK  .

     Dupa masa m-am dus sa-l sun pe Jym.

    -Cum e prima seara in Marea Britanie ?

    -Pai afara e foarte frig , dar in rest o ok in afara de faptul ca nu cumosc pe nimeni.

   -Si mie imi e dor de tine..........Ooooo , scuze dar trebuie sa inchid ! Vorbim maine! Somn usor  si vise placute!

    -Merci lafel!

Hush...Where stories live. Discover now