Lipsa de iubire

Capitolul 2[Să fie acesta un eşec?!]

[Din perspectiva lui Shirley]

Îmi tot pun întrebări la care nu am răspuns. Şi spun asta fiindcă sunt legate de întâlnirea cu Garrett. Din punctul meu de vedere, acest Walker este construit ca fiind bărbatul perfect. Ochii azurii îmbinaţi cu părul vâlvoi, nici prea lung, nici prea scurt mă fac să tânjesc şi mai mult după el. Atunci când buzele lui au făcut cunoştinţă cu fruntea mea, abdomenele noastre s-au lipit pentru câteva secunde şi pot să jur că am simţit nişte pătrăţele extrem de încordate, ascunse de sacoul bleu pe care-l purta în acea seară.

De obicei sunt punctuală, dar având în vedere că pentru acest om încep să deţin nişte sentimente, este posibil să fiu mai mult decât punctuală. Mă duc repede în dormitor, mă arunc în pat ca să mă pot înneca în salteaua moale cu memorie şi îi trimit mesaj frumoasei Sam cu cele întâmplate. Desigur că, ca orice prietenă încep sfaturile şi reacţiile "adverse" la ce tocmai i-am spus. Este fix cum mă aşteptam eu să fie, mirată şi îngrijorată. Eu îndrăgostită?! După o lungă conversaţie cu prietena mea, realizez că se făcuse ora două. Nu mâncasem nimic şi pe lângă asta nici nu am început pregătirile. Alerg de grabă până jos, îmbrăcată în nişte boxeri şi o bustieră, mă reped în imensa bucătărie de unde înşfac un măr şi în paşi extrem de rapizi mă îndrept spre baie. Pornesc apa în care adaug nişte spumant cu extract de trandafir şi nişte uleiuri. Între timp, o să încerc să-mi găsesc o ţinută potrivită. Nici prea vulgară, dar nici prea galantă. Trebuie să fie perfectă. 

Reuşesc într-un sfârşit să aflu o pereche de blugi negrii cu nişte flori roşii şi mari în partea stângă a şoldului, un tricou alb simplu, puţin transparent şi o pereche de botine cu toc mic, negre. O accesorizez cum trebuie şi cred că ţinuta mea e completă. 

Mă aşez cu grijă în cada care mă surprinde cu mirosul ameţitor ce-mi inundă nările, apa nici prea rece, nici prea fierbinte, e absolut aşa cum trebuie. 

După o jumătate de oră plină de satisfacţie garantată, ies din baie învelită într-un prosop alb şi încep pregătirile.

Îmi usc părul încet, pentru a nu da un aspect de ars, trec uşor cu placa peste fiecare şuviţă de vreo două-trei ori şi părul meu arată demenţial.

O linie subţire de tuş, două straturi de rimel, nişte fard auriu, iar asta face ca smaraldul irisului meu să fie puternic scos în evidenţă.

Îmi conturez buzele cu un creion maro ca după care să le masez cu un luciu de buze mat, corai.

Desigur că fondul de ten, pudra, blush-ul, iluminatorul, conturarea şi vopsirea sprâncenelor nu lipsesc din rutină.

Mă îmbrac cât de repede pot cu ţinuta ce am ales s-o port astăzi, o accesorizez cu un colier auriu, niște brățări și mă uit pe ceas. 16:59.

Cobor cât de repede pot, îmi iau geanta unde-mi așez cu grijă telefonul, portofelul şi pachetul de ţigări. Mă încalţ cu frumoasele botine şi ies cât ai zice peşte din casă.

Nici bine nu închid uşa şi mă întorc, căci bărbăţelul mă surprinde cu un buchet de trandafiri roşii şi mă prinde într-o îmbrăţişare strânsă. Simt cum mi se taie aerul, dar se adună la loc atunci când îmbrăţişarea lungă se sfârşeşte. Îi mulţumesc pentru flori printr-un sărut scurt pe obraz şi pornesc către maşina sa, un Roadster BMW Z4 roşu. Îmi deschide cu o fineţe nemaipomenită portiera, după care urc în maşina sa. Mă simt aşa de bine când sunt cu el.

—Dacă nu te superi, am programat cina la ora 19:30, până atunci m-am gândit să te duc într-un loc mai special, să ne cunoaştem mai bine.

—Sigur, sunt de acord.

Deşi această propunere mă pune pe gânduri, o accept. Aş fi vrut să evit astfel de remărci, dar decât să stric totul, accept.