Nu pot sa dorm. Ma zvarcolesc de zor prin asternuturi, imi pun mainile pe fata oftand. Cu o miscare a mainii aprind veioza, insfac agenda si pixul de pe noptiera. Incerc din nou sa imi astern gandurile pe hartie. Sper ca nu va iesi o catastrofa, la fel ca prima scrisoare.
Bag capacul pixului intre dinti,rozandu-l in timp ce varful pixului aluneca pe foaia din bratele mele.
4.06.2016
Ora: 3.12 AM
Sa regret? Niciodata! Sau poate ca da...
Esti totul meu. Stiu ca o parte din sufletul meu este inca ostatic la tine. Da-i drumul,Zain. Ma doare. Actiunile tale ma ranesc mai rau decat iti imaginezi.
Tot ce inteleg din faptele este ca nu-ti pasa nici macar putin. Se pare ca pentru tine am fost doar o alta persoana de care ti-ai batut joc. Nu inteleg un lucru,unul micut. De ce inca te iubesc? De ce o fac? Chiar imi place atat de mult sa ma ranesc singura continuu? De ce nu pot accepta realitatea?
Doare, insa imi place. Imi place pentru ca stiu ca sufar dupa cineva pe care chiar iubesc. Sau poate nu-mi place? Nu stiu... nici eu nu ma mai inteleg. Ideile si gandurile imi sunt amestecate, ravasite.
Am momentele alea de tristete interioara in care iti vine sa plangi pana cand uiti de tot. Pacat, nu am putut inca uita nimic.
Sunt momentele alea de furie in care iti vine sa distrugi tot in cale pana la ultima persoana care si-a batit joc. Pacat, pana acum m-am distrus doar pe mine.
Momentele alea de dispret in care nu mai suporti pe nimeni si nu mai ai chef de nimeni. Pacat, tu esti singurul de care am chef.
Dragule,aveai nevoie de afectiune si iubire, insa cand le-aj primit, ti-ai batut joc. Poate ca as mai incerca sa ma mai sacrific inca o data pentru tine, sau poate ca nu. Te-am facut fericit de atatea ori, dar tu pe mine nu. As pierde bucati din suflet facandu-ti mereu pe plac. Mai bine asa, macar tu sa fii bine.
Imi pare rau ca te-am facut sa iti pierzi timpul cu cineva care nu merita, insa vreau sa stii ca pentru mine a fost cel mai pretios timp. Te vreau inapoi, dar stiu ca e prea tarziu...sau poate nu.
Ma doare, iar. Ba nu. Ei doare, nu doare nici le dracu sa ma ia. Atat orgoliu am in mine in unele momente incat nici nu mai stiu ce simt: ba te iubesc, ba nu. Nu mai inteleg, ce e gresit cu mine?
Imi aduc cand ne-am intalnit zilele trecute in fata supermarket-ului, ne-am dat din vorba in vorba si mi-ai tipat in fata cat de falsa sunt inainte sa pleci. Da, sunt falsa. Sunt falsa ca rad si fac teatru cand inima mea urla de durere. Sunt falsa, ca am avut incredere si inca am in persoana ta. Sunt falsa ca iubesc, dar las sa se vada doar ce vrei tu sa vezi.
Mi s-a zis in familie sa pun mereu suflet. Pentru ce? Sa mi se ia si bucatica mica pe care o mai am? Vezi? Înnebunesc. Nimic nu mai e cum era. Asta datorita tie.
P.s.: I just want to be yours again :)
Casc incet, imi intorc privirea spre micul ceas de langa veioza: ora 4 AM. Cum a trecut timpul asa repede? Poate ca ar trebui sa ma culc, nu stiu ce ma asteapta maine.
Rup pagina din agenda punand-o langa cealalta.
CITEȘTI
The Last Letters
Fiksi Penggemar"Erai totul. Acum, esti...nimic." -Yves "Asta e pentru tine, Zain; pentru tot ce mi-ai oferit si luat; pentru iubirea ce ti-am purtat-o; pentru momentele favorabile si nefavorabile; pentru noi; pentru tu si eu." -Yves "Totul? Oare mai exista un to...
