Capitolul 17

49 8 6
                                    


Perspectiva lui Haruka

Dupa ce Hyuna s-a prezentat, aceasta se aseaza pe scaun, alaturi de Amber. Ne indreptam atentia domnului diriginte care a inceput sa ne explice ce vom face anul acesta.  Nu prea am fost atenta la ce vorbea. Rosa imi acaparase toata atentia cu ce a facut in vacanta ei plina de peripetii alaturi de Leigh si Lysander. In mine se simtea o urma de regret,dar nu puteam face nimic decat doar sa ascult si sa sufar ca nu am putu petrece o vanaca frumoasa alaturi de iubitul meu.

Suntem surprinse de doua voci care animau intreaga clasa, provenita de la banca lui Amber si a colegei noastre noi. Nu parea a fii o discutie ca intre doua prietene, ci una foarte vulcanica.

Un alt sunet foarte puternic, provenit de la diriginte ne acapareaza atentia. Parea foarte enervat de cele vazute.

-Domnisoarelor cred ca nu ati dormit cam bine, i-a faceti o miscarea pana la biroul directoarei ca sa va dezmortiti putin.

Raman masca la tot ce s-a intamplat. Hyuna nu prea are mare noroc...

Cele doua fete se ridica in sincron. Amber sare direct cu scuzele.

-Dar domnule, e vina ei!

-Poftim? Tu te-ai bagat in discutie, in timp ce ma jigneai ca o cur...

-Pe mine nu ma intereseaza cine ce a inceput. Nu tolerez la ora mea un astfel de comportament venit de la tara, mai ales de la dumneavoastra, domnisoara Hyuna. Credeam ca nu stapaniti prea bine limba vorbita de noi dar ma surprinde cate stiti.

Hyuna isi apleaca capul in pamant, vizibil rusinata de cele intamplate.

-Imi pare rau...nu se va mai intampla.

Amber ramane cu capul in sus, comportandu-se de parca ea nu a facut absolut nimic.

-Vad ca dumneavoastra, domnisoara Amber nu sunteti nici pe departe stanjenita de cele intamplate. Veti avea o sanctiune dupa sfarsitul orelor. La fel si dumneavoastra, domnisoara Hyuna. Sa stiu exact ca nu se mai intampla acest circ aici.

-Da domnule, aproba Hyuna.

Amber nu mai spune nimic, decat se aseaza pe scaun in timp ce o mitraliza, din priviri, pe Hyuna.

Ora se termina intr-o maniera linistita. Elevii ies in trompa din clasa, ramanand doar cateva persoane.

Imi indrept privirea la banca lui Hyuna, unde aceasta statea cu capul in jos. Ma indrept spre ea si ma asez in genunchi, in fata ei.

-Hei, nu te ingrijora, o sanctiune nu e mare lucru, am avut multe.

Isi ridica privirea spre mine si ma masoara din priviri.

-Haruka, incantata. *ii intind mana*

-Hyuna. Numele tau imi da impresia ca nu esti de aici.

-Ai dreptate. M-am nascut si copilarit cativa ani in Japonia.

-Macar nu sunt singura venita din Asia. *imi zambeste*

-Vrei sa iti prezint liceul?

-De ce nu, chiar am nevoie de cineva care sa imi arate acest liceu.

Se ridica de pe scaun si ma urmeaza prin tot liceul. In timp ce ii prezentam fiecare particica a acestuia, nu imi putea scapa cateva intrebari legate de ea.

-Si..cunosti in afara de mine pe atlcineva de aici?

-Da...din pacate. Colegii din spatele meu, dar nu chiar asa de bine. Ne-am intersectat intamplator in vacanta.

O inima pentru fiecareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum