Al treilea drog

1.4K 86 18
                                    

Singura persoana care m-a surprins cel mai mult de cand ma stiu sunt eu . Si inca , inca reusesc sa ma surprind ...

Cum ar fi acum : in loc sa plec din casa diavolului in persoana , eu ce fac ? Stau întins , gol golut , langa acest extraordinar domn Richard . De ce ? Pentru ca e un idiot care folosește droguri pe mine si astfel singurul lucru care il pot mișca e capul ! Si mainile cat de cat ...

Ma uit mai bine in jur sa vad cum reusesc sa ies de aici fara sa fiu vazut sau auzit de către el. Imposibil . Da , ma gandeam eu ca e imposibil . Fara sa imi pot mișca picioarele nu pot reuși sa plec prea departe . Mai ales si pentru ca sunt dezbracat .
Poate reusesc sa ma târăsc pana in bucatarie sa il sun pe Joe sa vina sa ma ia . Sau cel putin poate reusesc sa imi iau o pereche de chiloti afurisiți din dulap . Eh , nu risti , nu castigi ! Merita sa incerc .

Reusesc sa ma mișc cu ajutorul mâinilor si a abdomenului pana la marginea patului . Ei , si acum ce ? Acum sar ? Nu , ar auzi . Arunc o privire la Richy . Doarme ca un copil . Pai oricum nu am de ales asa ca sar . Cand aterizez ma simt ca si cum as fi cazut pe cioburi de sticla . Dupa ce imi revin , ma uit sa vad daca Richy inca doarme . Oh , Dumnezeule , chiar e intr-un somn adânc ! Perfect . Pana acum e bine . Ma târăsc pana la dulap si totusi nu gasesc nici o pereche de chiloti .

- La dracu ! înjur eu fara sa imi dau seama . Unde i-a pus idioata aia de gorila  ?!

- Pe astia ii cauți ? aud vocea lui Știți-Voi-Cine venind din spatele meu .

Mai înjur o data in gand si ma intorc . Richy stătea in picioare rezemat de perete in minunata lui splendoare . Si ghiciți ce purta ? Chilotii mei ! Asta purta . Observ ca ii erau strâmți , el fiind mai ... mare . Ma cuprinde gelozia , dar si o rusine puternica fata de situația in care ma aflam. Ce ar trebui sa fac acum ? Sa plang . Asta ar trebui .

Dar nu o fac . Doar stau cu gura căscată , gândindu-ma cand o sa am si eu o viata normala .

Dupa un timp imi revin la realitate si ii raspund in modul meu tăios pe care il folosesc in general :

- Da , Multumesc din suflet ca mii lărgești cu fundul ala imens al tau . Acum da-mii inapoi naibii !

El se uita la mine si rânjește in modul sau caracteristic .

- Si daca zic nu ?

- Atunci ... atunci nu mai vorbesc cu tine cat traiesc !

Richy se uita surprins pentru o secunda la mine dupa care incepe sa rada in hohote ca si cum as fi zis gluma anului .

- Se vede ca esti inca un copil încăpățânat , zice el dupa ce termina de ras . Acum hai sa iti fac o baie .

Ma trag inapoi desi stiu ca oricum nu am cum sa ajung prea departe . Ma intreb cand am devenit asa speriat de orice . Poate mereu am avut acea frica in interiorul meu . Frica de a pierde ceea ce sunt .

Cand ajunge langa mine se apleacă spre urechea mea si imi musca lobul , făcându-ma sa icnesc . Nu spun nimic . Doar stau si il las sa ma manipuleze cum vrea . Ma ia in brate ca pe un copil mic , eu punându-mi brațele de o parte si de alta de a capului sau pentru a ma sprijini mai bine .

Ma simt aiurea .

- Asa frica ti-e de mine ? intreaba Richy brusc

Imi ridic capul pentru al privi . Am o privire serioasă pentru ca e singura privire care ascunde ceea ce simt .

- De unde ai stiut ? intreb eu pe un ton calm

Blocat în lift ( boyxboy )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum