Interzis

#7

《Marisa》
Il sarut pe Deniz si intru in casa pregatita sa mi infrunt parintii...sau nu.Imi doream atat de mult sa nu mi fi observat lipsa si sa doarma fara nicio grija in camera lor.
Deschid usa, liniste. Pasesc usor spre scari rugandu ma sa fie adevarat ce tocmai se intampla.Ma indrept spre camera mea fiind foarte sigura ca am scapat. Deschid usa si o vad pe Rebecca asezata pe marginea patului.
-Tu ai ceva in capul ala?ma intreaba aproape tipand, fara sa ma lase sa ma bucur.
-Taci,nu mai tipa,poate te aud ale mama.
-Ai noroc.Iar te am scapat de belele.
-Da, lasa ca stiu eu cum e cand ma ajuti tu,peste cateva zile dau de dracu.
-De data asta nu.Si cand ma gandesc ca tu n ai putut sa mi iei apararea in fata mamei, imi reproseaza ea.
Tac si incerc sa i evit privirea.
-Unde ai fost?
-Afara,ii raspund sec.
-Cu cine? Chiar trebuie sa te trag de limba, inainte imi spuneai tot. Cum il cheama? Il cunosc?
Ma asez langa ea.
-Nu, o mint in timp ce ma descalt.
-Ce mi ascunzi?
-Nu ai de unde sa l cunosti.
-Deci te am acoperit degeaba?Nu o sa mi spui nimic?
-A terminat, nu prea sta pe aici,inventez .N am ce sa ti spun.
-Cand o sa l cunosc?
-Nu e nimic serios.Vreau sa dorm,vorbim noi.
Isi da ochii peste cap si iese din camera spunandu mi un "somn usor" inainte sa inchida usa.

|13:30|
Ma trezesc deranjata de soarele care imi invadeaza camera. Deschid ochii incet si l vad pe Deniz cum ma priveste.
-Visez?intreb somnoroasa.
-E prea frumos sa fie adevarat?rade el.
-Ce faci aici?
Imi asez mai bine perna si astept un raspuns.
-Am venit sa ti aduc telefonul, l am gasit in masina.
-Nici nu mi am dat seama ca mi lipseste,multumesc.
Il trag usor spre mine si il sarut.
-Inca n ai tipat la mine sa ies ?!intrerupe el sarutul ai intreaba surprins.
-Usa e inchisa, nu intra nimeni.
-Deci ai invatat ceva de ultima data cand am fost aici.
-Iar ai intrat pe geam?
-Da si era mult mai usor daca aveai camera jos.Fa sa merite efortul.
Ma ridic si il trantesc in pat, apoi ma pun peste el.Incep sa l sarut ,iar el imi raspunde cu repeziciune.Totul devine din ce in ce mai rapid,mainile lui se plimba grabite pe corpul meu.
-Am fost o ticaloasa cu tine,ii spun.
Ma saruta pe gat.
-Ai avut motive.
Telefonul a inceput sa i bazaie in buzunarul blugilor.
-Da?raspunde.Normal ca ne grabim. Acum se imbraca, ajungem in 30 de minute. 15, am inteles.
Inchide si ma priveste zambind.
-Trebuie sa pleci?
-Nu.Trebuie sa plecam. Esti gata in 10 minute?
-Unde mergem?ma arat eu curioasa.
-Iti spun pe drum,doar grabeste te.Fara machiaj,fara indreptat si alte chestii de ale voastre.
Ii zambesc,ma dau jos din pat si incep sa mi caut ceva de imbracat.
-Fac repede un dus si mergem,ok?ii spun iesind in camera.
In mai putin de 10 minute ma intorc acoperita doar de un prosop alb .
-Intoarce te.Fii un domn si nu trage cu ochiul.
Am lasat prosopul sa cada si mi am tras repede o pereche de blugi pe mine.
-Trisezi.
-M ai pus sa ma intorc,nu e vina mea ca oglinda e acolo,se apara el.
-Bine,poti sa te intorci.Imi caut un tricou si mergem.
-A plouat, e frig,imbraca te bine.
Ma intorc cu spatele cautand o bluza in dulap. Doua maini reci imi cuprind talia.Zambesc involuntar.Buzele lui imi ating gatul coborand usor pe spatele acoperit doar de bretelele sutienului.
Imi musc buza de jos,apoi incerc sa ma concentrez la ce cautam.
-Pacat ca ne grabim,se opreste brusc.
-Daca nu ne grabeam?ma intorc cu fata la el.
-Daca nu ne grabeam, peste cateva ore iti cautai hainele prin cealalta parte a camerei.
-Esti prea sigur pe tine.Nu o sa cad asa usor in plasa ta.
-Crezi?
-Nu.Sunt convinsa.
Ma priveste incantat parca de provocarea pe care tocmai i o aruncasem.
-Bluza,spune si se tranteste in pat analizandu ma din cap pana n picioare.
In 5 minute sunt gata. El iese pe geam,iar eu cobor scarile grabita sa ajung la masina lui cat mai repede.
-Ce faci?Unde pleci?ma intreaba mama.
"Unde pleci Marisa?Unde?Ca nici tu nu stii."
-Am meditatie la romana.M a sunat profesoara si a mutat sedinta.
-A,bine.Nu mananci ceva inainte?
-N am timp,ma grabesc.
Ies repede pe usa evitand alte intrebari fara rost.Ma urc in masina si il intreb pe Deniz unde mergem.
Imi povesteste de Elena care avea nevoie disperata de o fata pentru o sedinta foto.
-...si m am gandit la tine.
-Trebuia sa mi spui mai devreme.
-De ce?Daca nu vrei sa faci asta...
-E o sansa unica,cum sa nu vreau?
-Si atunci?
-M ai luat pe nepregatite.Am mintit ca merg la meditatii, o sa dureze mai mult de doua ore.
-Te ai certat cu ei de dimineata?
-Nu, m a acoperit Rebecca.
-Totul o sa fie bine,nu ti mai face atatea griji.
Din cauza traficului am intarziat mai bine de 40 de minute.Cand am ajuns Elena deja luase foc.
-Tu treci imediat la machiaj,Deniz tu ramai sa vorbim ceva.
Am ascultat o.O femeie trecuta de prima tinerete m a condus la machiaj.

《Deniz》
-Pot sa mi spui si mie ce a durat asa mult?tipa Elena la mine.
-Stii si tu cum e traficul in Bucuresti.Am prins o groaza de semafoare.
-Ce faci,iubitule?aud o voce cunoscuta.
Ma intorc nepasator.
-Rebecca?Ce cauti aici?
-M a sunat Elena mai devreme si mi a spus ca are nevoie de mine.N am putut sa o refuz.
-Ce frumos din partea ta,spun si ii arunc Elenei un zambet cu subinteles.
-Rebecca,a ajuns si sora ta.
-A,ma duc la ea.Va las.
-Pot sa intreb de ce?o abordez pe Elena imediat dupa plecarea Rebeccai.
-Am crezut ca nu mai ajungeti,aveam nevoie de o fata.
-Si te ai gandit tocmai la ea?Serios?
-O sa fie distractiv.
-Cum iti place sa complici tot.
-Uite l si pe adversar,spune vazandu l pe Rares ca se apropie.
-Buna, o saluta pe Elena si o pupa prieteneste. Scuze ca am intarziat.
-Nicio problema,nimeni n a venit la timp,imi arunca ea niste priviri sa ma simt.Rares,el e Deniz,cel mai bun prieten al meu.
-Rares,imi intinde el mana.
I o strang prefacandu ma ca vreau sa i fiu prieten.
-Hai sa ti prezint fetele,ii spune Elena rasucind cutitul in rana.
Nu mai sunt asa sigur ca vreau asta.Sper doar ca Marisa sa nu cada in plasa si sa ramana pe pozitii.
Dupa prezentarile facute de Elena,fetele sunt gata.Imi iau un scaun si ma asez foarte aproape de decorul amenajat pentru poze.
Pentru inceput trebuiau sa faca reclama unui club cunoscut din Bucuresti.
Am fost surprins cand am vazut o pe Marisa.Era imbracata intr o rochie de piele cu tinte,parca facuta pentru ea.Ii venea atat de bine.Avea un corp lipsit de defecte.O admiram si o studiam din toate unghiurile,dar nu eram singurul.Rares era ai el foarte incantat de prezenta ei.

-Esti minunata,ii spun Marisei cand termina.
-Ma duc sa ma schimb,vorbim dupa.
Sper ca nu o apuca si pe ea.Exact ce urasc la Elena,nu are timp de nimic,e foarte preocupata de ce face si uita de cei din jur.Sper sa nu se intample asta si cu Marisa.
-Ma ajuta si pe mine cineva cu fermoarul rochiei?S a blocat.
Intreaba Marisa de dupa paravanul improvizat.
Ma ridic sa ma duc s o ajut.O cunosc pe Elena de atatia ani, sunt obisnuit cu probleme de genu',umblu numai pe la sedinte.
-Rares,du te si ajut o tu, il indeamna Elena pe Rares.
Ii arunc Elenei o privire urata si ma asez iar pe scaun fiind foarte atent la ce se intampla.
Dupa paravan se aud chicoteli si simt ca innebunesc.Incerc sa raman calm.Mai beau putina apa si sunt gata sa ma ridic sa vad ce se intampla cand o vad pe Marisa iesind doar in sutien si intr o fusta de blugi.
-Bluza nu intra,e prea mica, spune.
-Cum sa nu ti vina?E marimea S,esti nebuna?tipa Elena la ea.
Ridica din umeri si o vad cum lasa privirea in jos.
-Inceteaza Elena, nu e toata lumea 60-90-60 ca tine,ii ia Rares apararea.
-Am zis eu ceva?se intoarce ea la mine demonstrandu mi ca deja se formase o legatura intre Rares si Marisa.
-Ce s a intamplat?intervine fotograful.
-Ma gandeam sa facem niste poze mai +18 cu Marisa si Rares,ce zici? Uite ce corp frumos are.
-Buna idee.
Ajung amandoi in fata aparatului...aproape dezbracati.
-Se poate un sarut?intreaba fotograful la un moment dat.
-Nu,nu se poate ,intervin eu.
Toti se uitau la mine asteptand si o explicatie.
-Marisa are un iubit foarte gelos...care mi e prieten.N a putut sa ajunga asa ca am venit eu,trebuie sa am grija de ea,am primit ordine clare.
-Dragule,e doar un sarut,nu inseamna nimic.Nu se supara nimeni,spune Rebecca.
Ma abtin din a face o scena si ii las sa si faca sedinta.
Buzele lui Rares le ating pe ale Marisei iar sarutul lor devine mai intens si parca nu se mai opreste.Turbez. Ma ridic trantind scaunul si ies afara lovind tot ce mi iese in cale.
Marisa alearga dupa mine ingrijorata.
Ajung la masina si vreau sa plec.
-Stai!o aud pe Marisa strigand disperata in urma mea.
-Du te si fa ti sedinta,lasa ma.
-Ce puteam sa fac? A fost doar un sarut,nu a insemnat nimic.
-Asteptai de cand l ai vazut asta.Am vazut ce te a chițăit in cabina cand te schimbai.
-Esti nebun.
-Plec.
Deschid masina si vreau sa urc.
-Stai, ma prinde ea de mana.
-Da mi un singur motiv sa nu plec.
-Sunt in mijlocul strazii,aproape dezbracata, la 15 grade si te implor sa nu pleci.Crezi ca e un motiv destul de bun?
●
●
●