Cântecul lupului

Capitolul VI

Lupul-naturii începu să de plimbe în jurul celor doi. Aștepta. Keno se apropie discret de corpul său. Simțise instant un aer călduț și plăcut, emanat de corpul lui Nayor. O energie verde ce ieșea din blana lupului-zeu, ce îi făcea picioarele să se înmoaie. Keno se prăbuși, incapabil să se mai țină pe picioarele sale.

În visul ce-l avu după putea simți pământul sub lăbuțe, amușină aerul din jur simțind un miros cunoscut, ca o amintire... Dar totuși, ce-și amintea? Nu își mai puse problema asta până acum. Încercase să-și uite trecutul de teamă că și în el era batjocorit, deși nu-l știa. Se ridică pe lăbuțele lui și ridică capul pentru a vedea umbra ce-l învăluie. O lupoaică albă uriașă se aplecă deasupra lui, spălându-l. Era mama lui. În cealaltă parte a peșterii în care se afla era un lup negru cu ochii aurii ca soarele care se juca cu un pui mic și energic. Sora și tatăl lui. Keno își dădu seama surprins că sora lui era Keisha. Visul se tulbură, făcând-ul pe Keno să tresară, după care se trezi. Keisha îl privea îngrijorată, lingând-ui fața insistent.

Se ridică precaut, fiind surprins de faptul că nu se mai putea ține pe picioare. Keisha îl sprijini cu umărul.

- Am avut un vis... spuseră deodată.

Keno, deoarece îl știa pe al său, și totuși părea destul de straniu, o îndemnă pe Keisha să și-l spună prima.

- Eram pui. Mama mă ducea pentru prima dată la vânătoare. Era strictă și nu mă puteam înțelege bine cu ea, dar era un profesor bun. M-a învățat cum să stau la pândă și am prins doi iepuri. La sfârșitul zilei s-a așezat pe o stâncă, cu mine lângă ea și mi-a spus: "E timpul să înveți secretele creării." După care m-am trezit.

Keno fu invidios, dar rămase tăcut, aștepând ca sora lui să spună ceva. Văzând că nu mai începe, își drese glasul, după care îi spuse totul.

După ce termină, o privi pe sora lui. Nu părea speriată sau uimită. Era doar... bucuroasă, foarte bucuroasă. Sări lângă el, frecându-se afectuoasă de gâtul lui, plângea, dar erau lacrimile fericirii.

- Te-am găsit, însfârșit te-am găsit!

Keno nu înțelegea ce se întâmplă. Ea știa că a avut un frate? Dar cum a rămas cu părinții lor? Cum s-au despărțit? Mintea îi era năpădită de întrebări. Ar fi vrut să sară la joacă, să hămăie vesel, dar ceva îl oprea. O umbră adâncă pe suflet, un dor, o amintire trezită. Părinții săi: Alpin și Anouka, un incendiu... Simțea cum i se strânge inima în piept. Crezuse mereu că părinții lui erau Karen și Shark, lupii cenușii din haita Colț de Argint. Cum de uitase totul?

În jur era liniște, iar un aer răcoritor și plăcut, cu un miros de iarbă proaspătă, a împânzit împrejurimile. Se simțea că a fost lupul-zeu al naturii pe acolo. Era ca o aură ce înconjura totul, care speria monștrii.

În ultimele zile, cât timp aura lui Nayor dăinuia, nu l-au mai văzut pe Derek. Keisha nu se lăsă convinsă că el putea fi Darkness, așa că Keno se hotărî să schimbe subiectul:

- Îmi spui despre acel frate pierdut al tău?

- Adică tu? Ei bine e destul de greu să vorbesc despre asta. Dar... am s-o fac. Pentru tine.

Eram mică. Mă întorceam de la o vânătoare cu mama mea, dar n-am mai găsit ce am lăsat când plecasem. Totul era ars în jur, iar focul părea a fi stins de mult. Cât despre tine... nu te-am mai găsit. Mama a încercat să accepte vestea asta, de teamă să nu mă piardă și pe mine. Știa ce se află dincolo de teritoriul nostru: temuta haită Colț de Argint. Eu am refuzat să cred că ești mort, așa că am fugit. La marginea teritoriului l-am întâlnit pe Derek, care mi-a spus că ai fost rupt în bucăți de către ceilalți, iar când m-am întors mama mea dispăruse. Așa am plecat împreună cu el.

Derek mințise. El îi despărțise și îi făcuse să trăiască vieți mizerabile. Era de pe atunci Darkness... Sub pielea unui alt lup. Îl ucise sau îl ținuse captiv. Keno simțea că avea o nouă misiune: Să-l găsească pe adevăratul Derek. Lupul se îndreptă spre sora sa.

- Cred că Derek cel adevărat e undeva acolo în abisul lui Darkness, dar sunt sigură că e acel tată pe care îl ști.

O lacrimă i se scurse pe obraz, dar zâmbise scurt.

- Atunci hai să-l găsim!