Răsări-va Soarele?

Capitolul 2

Pornit la drum spre stație, aud niste pași repezi in spatele meu. Mă întorc și-l zăresc pe Matthew, abia se vedea din cauza ploii.

-Haide repede sub umbrelă, ii spun acestuia privind cum apa i se prelinge pe bărbie.
-Mersi Chase, am un mic cadou pentru tine, adăugă el scoțându-l din buzunarul gecii portocalie.
-Serios, ce e?
-Convinge-te singur.

Așa era Matt, niciodată nu-i convenea să-mi zică in ce constă fiecare surpriză făcută de el, ii plăcea pur si simplu să-mi observe expresia feței la deschiderea oricărui cadou.

-Un cuțit de lemn, e superb, adaug eu, simțind finisajele de pe mâner.
-Mă bucur că-ți place, chiar aseară l-am terminat special pentru tine.
-Iți multumesc frumos, Matt, stai așa, nu cred, are inițialele mele pe el. Esti un geniu.
-Ai grijă la tăiș, e din lemn, dar tot periculos rămâne.

Pe Matthew îl cunosc de când eram la grădiniță. Are o puternică pasiune pentru sculptura-n lemn. Avem multe amintiri, chiar foarte multe. As putea scrie volume întregi bazate pe timpul petrecut împreună.
Autobusul ne aștepta, măcar nu eram singurul care întârziase.

-Data viitoare mergeti pe jos, exclamă şoferul puţin iritat.
-Din cate imi amintesc, ieri dimineata ati intarziat 15 minute si nu am zis nimic, adaug eu.
-Am avut problemele mele, zise el.
-La fel si noi.
-Hai, Chase, sa ocupam loc, spuse Matt.

În drum spre liceu, eu, Matt si cativa prieteni am hotarat sa planificam o mică ieșire cu cortul, bineînțeles dacă vremea ne va permite.

-In ce loc vreti sa mergem?, zise William.
-Am putea merge in Southern Forest, adauga Matt.
-Nu, e prea periculos. Stim cu totii ca zona aia ii plina de lupi si mistreti, nu putem risca, zise Gordon.
-Intr-adevar, spun eu. Am putea sa mergem la râul Tromphos, poate prindem si niste pesti.
-Atunci asa ramane. Ceilalti sunteti de acord?, intreba William.
-De acord. Maine dupa amiaza ne intalnim toti in centru, apoi o luam spre râu, zise Matt.
-Hei, Willy, sa nu uiti sa aduci cartea aia cu povestile de groaza, spuse Gordon.
-Nu uit, adu si tu revistele alea despre femei.
-De ce sa aduc reviste cu femei cand pot aduce chiar femei?
-A, da? Si pe cine vrei sa aduci mai exact?
-Putem intreba ceva fete de prin sat. Poate-s dornice sa vina. Si asa le-am auzit zilele astea pe Stephany, Olivia si Isabella ca vor sa mai iasa si ele de acasa.
-Ce spui, Chase?
-Ei bine, nu ma bag. Aduceti pe cine vreti pentru voi.
-Hei, Stephany, n-ai vrea sa vii tu,  Olivia si Isabella cu cortul sambata asta?, zise Gordon.
-Daca nu intervine ceva, venim toate trei.

Autobusul ajunsese in oras asa ca fusesem nevoiti sa amanam discutia, insa hotarasem ca mai vorbim si mai tarziu.
Eram deja in intarziere.
Nimic nou.
Ca prin minune, primele ore au trecut cu repeziciune, la fel și vânzarea mea de țigări rusești.
O mare parte din elevii liceului mă cunosc deja.