21

28 10 0
                                    

"pot să-mi fac griji şi mâine",
îmi spun asta-n fiecare zi,
am încredere doar în mine,
doar pe mine, mă pot pacălii.

când scriu,
parcă se opreşte timpul,
nu mai sunt complexat,
şi ideile mă-ngroapă-ntrun sicriu.

isus, buddha, krishna,
sunt doar simboluri,
sunt cine vrei tu să fie,
dacă-i crezi, în suflet îți umple goluri.

dacă te enervezi,
dai dovadă de imaturitate,
dacă nu pierzi,
dai dovadă de competitivitate.

vezi tu, nu trebuie să ştii,
să faci rime sau să scrii,
trebuie să iasă ideile din tine,
cum răsare un lăstar din mine.

un lăstar metaforic,
stii, când scriu sunt euforic,
parcă se unesc două părți în bipolaritate,
un big bang de creativitate.

o să fie momente, în care,
singurătatea n-o să fie o problemă,
pentru că viața este o dilemă,
poate că, n-o să am nici prieteni,
nici iubită,
o să am inima de sticlă...

SiguranțăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum