În brațele sumbre ale crepusculului stins
Mă pierd, într-o îmbrățişare de imaginație,
Căci mult a trecut de când nu m-ai cuprins
Şi-acum încerc a-nlocui blândele-ți brațe.
Cu un zâmbet şters salut mărețul soare
Şi mă foiesc alene pe verdele-aşternut,
Privesc smaraldul apei,în amurg cum moare
Şi-n minte-mi apar ochii tăi, la care am ținut...
Ascult nostalgica vântului simfonie
Şi-ncep să cânt, să fredonez timid,
Când în suflet îmi domnește-n armonie
Amintirea vocii tale blânde ce-am iubit.
E vară-n jurul meu, încă, şi simt
Alături de coloratul miros al florilor
Dulcele gust al buzelor tale, şi mint,
Dacă spun că nu simt dorul lor.
La fiecare răsărit sper la un nou început
Şi cred că timpul nu toate le-a spus,
Dar şansa pentru noi la dragoste-a trecut
Cum noaptea a ucis ziua cu-n apus...
