Mai trageam din cand in cand cu ochiul la Jay,dar el era atintit spre doamna profesoara.Ma intrebam mereu:De ce ?De ce eu?De ce oare el m-a ales pe mine ca marioneta lui?
Dar poate nu ma alesese ca marioneta lui si doar eu eram proasta care credea ca tot universul se invarte in jurul unei minciuni.Dar sigur nu era o minciuna.Ochii lui atat de sinceri nu minteau.Nu aveau cum,iar eu eram sigura de acest lucru.
Imediat ce se sunase,am vazut cum profesoara de geografie s-a impiedicat de bordura putin inalta de la usa.Am suras putin,iar in stanga mea imediat am auzit un zgomot provenit de la un scaun.
-Nu crezi ca ne-a reusit?m-a intrebat Jay.
Eu am dat indiferenta din cap.
-Esti suparata pe mine?
Aici nu am raspuns si am plecat ca o vijelie din universul lui.Daca intr-adevar simtea ceva pentru mine venea dupa mine.M-am dus pe hol,intr-un loc mai retras.El a izbucnit imediat in fata mea.
-Ochii lui,acea privire apasatoare,nasul lui,care parea atat de perfect,buzele lui,atat de bine arcuite...te faceau sa il insfaci imediat.Dar cu ce motiv?Cu frumusetea lui care nu se putea compara?
Asa ca i-am luat dintr-o data fata in mainile mele mici si i-am atins buzele.Totul era minunat,dar ma simteam foarte apasata cand faceam asta.Jay imi raspundea foarte apasat,el insistand mai mult,infasurandu-ma langa el.
Dupa putin timp de nebunie fara un motiv,el a spus:
-Nu crezi ca esti prea buna la sarutat?
Eu m-am uitat in alta parte.
-Eram nervoasa,si asa ca nu m-am putut abtine.
-Sau nu ai vrut sa te abtii,si ai facut-o pur si simplu,a zis el.
-Incepi iar?Cu aceleasi tachinari care stii ca nu imi prind bine?
-Dar nu este vorba de asta.
Eram foarte ingandurati amandoi,si dupa primul nostru sarut normal ca urma o tachinare.
Dupa aceste mici replici destul de copilaroase,el m-a lipit cu usurinta de perete si si-a lipit buzele de ale mele,ca sandwichiul cu untul de arahide.
Am tras cu coada ochiului in stanga si in dreapta,iar toata scoala lua parte la acest eveniment.Atunci cand Jay a realizat acest lucru,cred ca era prea tarziu.Eram amandoi poate prea rosii la fata,iar toti colegii nostri ne aplaudau.
-Bravo!Va potriviti!strigau unii.
-Ce bunaciune ti-ai tras,Adele!strigau altii.
Poate nu era bine ce am facut,dar eu am simtit sa fac acest lucru si am facut.In viata mai trebuie sa grabesti lucrurile.Pentru ca viata ta e ca o poveste.La fiecare foaie si chiar la fiecare rand trebuie sa se intample ceva nebunesc,trist sau vesel.Si la mine era doar un sentiment de confuzie,dar si de bucurie.Primul meu sarut adevarat.Pe la gradinita au fost mii,dar acesta a fost sarutul adevarat.
Si poate nu trebuia sa o fac,dar am facut-o si nu negam.Deja simteam cum sutienul se incolaceste cat mai tare de pielea mea,lasandu-ma fara aer.Jay se uita insistent la toti cei care ne priveau atat de uimiti,pana cand se sunase si intrase fiecare in sala lui de clasa.
Am suras incetisor si am pornit-o.De acum urma sa fiu ca si Regina Scolii.Alaturi de cel care imi provoca un cocktail de sentimente:si bune,si rele,si confuze.Si poate asta imi era scris,iar asa inca o foaie din aceasta mica povestire ia sfarsit.Nu va faceti griji,vor fi mai multe.Pentru ca viata mea a indurat si indura atatea suferinte,dar are parte si de bucurii nespus de frumoase.
