STOP!INAINTE SA CITESTI APASA pe acest LINK:
http://www.youtube.com/watch?v=Bag1gUxuU0g
Toata lumea stie ca avem o relatie, mi-am zis in gand. Dar eu stiu altceva ! Ca vreau altceva! Nu doar o simpla relatie de prietenie.
-Dar noi avem o relatie. Una de prietenie, nu? a zis Mike, cu un aer inocent.
-Corect..am zis, dezamagita.
De ce nu?! De ce eu sufar mereu,nu pot avea un iubit adevarat si unul care ma iubeste?! Asta voiam!
-Eu trebuie...sa plec...acasa,am zis .
-OK, sa te conduc, a zis Mike cu zambetul sters, la auzul vestii mele.
Noi dormeam pe o canapea , la o distanta convenabila unul fata de altul.Dar azi il doream mai mult!
Insa, trebuia sa renunt la el. Chiar trebuia sa o fac.
-Pa..i-am zis , cu un glas ragusit.
-Ne mai vedem! a exclamat.
Am luat-o , amagita, pe drumul care ducea spre nicaieri.Nu voiam sa ajung acasa. Voiam sa dispar , nu voiam sa incep din nou sa il vad pe Mike, sa fim cei mai buni prieteni.. El era doar naiv,si nu vedea ca il priveam cu ochi beti de iubire. Asta este. El are tot viitorul in fata si nu ma vede decat ca pe o buna prietena.Poate asa trebuia sa fie. Daca Dumnezeu ne-a adus impreuna, eu trebuie sa pun piciorul in prag si sa il parasesc. Trebuie sa il uit.
Cararea numai avea sfarsit. Afara era noapte,iar eu numai vedeam nimic. Parul meu rosu era prins intr-o coada de cal, insa hainele mele nu erau chiar asa de frumos mirositoare.Stiam ca nu voi putea sa ma intorc acasa, langa Mike, langa tata... Nu puteam . Asa ca tot ce trebuia sa fac era sa continui drumul fara sfarsit. Pana am auzit o voce foarte insistenta:
-Daca te intorci vei regreta! Nu te intoarce! Continua drumul!...
Stiam ca totul este ciudat in lumea asta . Dar vocea asta era foarte dubiosa. OK , nu ma intorceam. Nu voiam sa fac asta! Deloc! Bine, poate da, dar numai voiam suferinta..Stiam ca puteam ajunge in salbaticie, insa tatal meu ma va pune in urmarire. Oare chiar va face asa ceva? Oare tine asa de mult la mine?Raspunsul era NU. El nu tinea la mine! El voia sa ma termine odata .
Deodata , s-a auzit o sirena. Am zarit-o venind din spatele meu, cu rotile negre si foarte rapide. S-a oprit in fata mea . Din ea a iesit un om, imbracat in negru. Ii puteam zari doar culoarea pielii.Era palida.
-Hei, fetita, de ce ai iesit asa singura, pe drum?
Eram al naibii de speriata. Aveam ochii scosi din orbite.Era asa de ...crud .
-Haide , urca.
Ce sa fac!? Sa urc?! Nu . Nu trebuie sa fac asta !
-Te iau cu forta.Nu o sa iti placa.
Nu . Nu trebuie!
-Tu ai vrut-o..
M-a luat de mana si m-a trantit in masina . Am scos un scancet mic,iar duba a inceput sa se miste.
