O vacanță neobișnuită (Finalizată)

Toate merg bine.Part. 1

Skye
Am ajuns la o casa mare amenajată destul de drăguț,cu o gradina numai buna să te ascunzi de Nicolas.El se da jos din mașină,eu nici nu mă gândesc să fac acelasi lucru,însă vine,deschide ușa masii,fără vriun cuvânt îmi întinde mâna,iar eu accept și ies din mașină cu lacrimile pe obraz.
Intram amândoi în casă coșmarurilor mele.

-Skye,asta e noua ta casa!spune el.
Eu nu-i răspund,doar îl urmez.

-Asta e camera ta,Da-te confortabila,revin imediat!spune el ieșind din camera și închizând ușa.
Imediat ce a plecat,am căzut jos și am început să plâng.Nu pot sa cred că chiar se întâmpla asta,ce-o să mă fac?!Ce-o să mă fac?!
Deodată,ușă se deschide și fata își face apariția.

-Buna ziua domnișoara!spune aceasta.

-Buna,spun eu printre suspine.

-Eu sunt menajera,domnul Nicolas m-a trimis să vă anunț că cina va fi gata în 10 minute și prezența dumneavoastră este obligatorie.

-Îti mulțumesc,spun eu ridicând capul spre ea.
Era i fata destul de tânără,cam de vreo treizeci și ceva de ani.Îmi e milă de ea,oare cum a ajuns sa lucreze pentru acest maniac?!
Ea iese din camera fara sa spune ceva ci doar a dat din cap.Ma opresc din plâns și încerc cu greu să mă ridic pe de jos.Explorez noua casa,nu este chiar atât de rea,însă nu este acasa.Vreau acasă,lângă mama,tata și iubitul meu Gabe!Trebuie să scap de aici!
Mă cobor pe scări pentru cina,iar Nicolas vorbea la telefon țipând în telefon lângă fereastra.Imediat ce m-am coborât,și-a întors privirea și a încheiat conversația.

-Buna,cum ți se pare noua casa?spune el apropiindu-se de mine.

-Foarte pustie!Presupun că și tine!spun eu cu indiferența.

-Stai liniștită,în curând o să fie plina de micii pași ai copiilor noștri!spune el.
Îi arunc o privire plină de săgeți și mă așez pe scaun.Se așează paralel cu mine,astfel încât să putem fi unul în fata altuia.Am început să mâncăm,eram singuri......

-Ce o să se întâmple cu părinții mei?întreb eu liniștită continuând să mănânc.

-Pai,nimic.Tu o să le spui că mă iubești și de aceea ai decis să te muți cu mine.E simplu!spune el fără vriun stres.

-Dar daca nu vor fi de acord?

-Skye,părinții tăi mă cunosc și știu cât de mult te iubesc așa că nu cred să aibă vriun protest.

-Bine,mâine trebuie să mă duc la școală,cred că știi asta.

-Da,știu,și de aceea vei merge cu mine.

-Poftim?!

-Da,eu te voi duce la școală,spune el serios.

-În niciun caz!Unu-nu sunt un copil mic ce are nevoie de protecție;Doi-tu nu-mi poți oferi protecție,ești și tu în clasa a XII-a!

-Offf,Skye,eu nu sunt de vârsta ta,sunt mai mare decât tine!

-Asta e imposibil!spun eu negând.

-Skye,eu am venit la școală asta doar că sa fac cunoștință cu tine.Si după ce am făcut asta,m-am îndrăgostit de tine!Și acum,vei fi mereu lângă mine și von aveam o familie fericita!

-Tu te-ai pălit la cap?!Eu nu am terminat școala și tu deja vrei sa ne căsătorim?!Eu vreau sa mai învăț și la universitate nu sa stau cu tine doar în pat toată ziua!spun eu ridicându-ma de pe scaun.
Mă îndrept spre scări....

-Stai jos!spune el liniștit înainte că sa trec pe lângă el.Eu nu-l ascult,iar când am ajuns dreptate lângă el,mi-a prins mâna și m-a oprit.S-a ridicat și se uită în ochii mei.......