O vacanță neobișnuită (Finalizată)

Toate merg bine.Part. 2

Skye.
Mă tot gândesc la Gabe,la Austin,la părinții mei.Daca deja au venit în țară și sunt îngrijorați?Trebuie numai decât să-i spun lui Nicolas să-mi de-a telefonul,am nevoie de el.Am început din nou să plâng căci mi-a apărut în fața ultimul moment alaturi de Gabe.
Stătea pe jos,plin de sânge.Nicolas nu spunea sau făcea nimic,doar se uită.Eu,simțeam cum toată viața mea se terminase.Îl iubesc pe Gabe și nu am vrut sa intru se întâmple asta.Dar gata Skye,tu trebuie sa fii puternica,stai liniștită,o să scapi de aici!Dar nu pot sa fii puternica,îmi spun eu mie însumi începând să plâng mai tare.
O bătaie în ușă se aude,iar ușă se deschide.Nu îmi ridic privirea,căci știu că e Ela.

-Asa se întâmpini tu oaspeții?întreabă persoana care deschise ușa.
Era Nicolas........
Eu îmi ridic privirea plina de lacrimi și de durere......

-Îmi pare rău,nu mă simt prea bine,spun eu încercând să ascund faptul că din vina lui plâng,dar cred că deja și-a dat seama.
Se apropie de mine,și de la spate,îmi întinde un buchet de trandafiri roșii.Sunt superbi,însă,acești trandafiri îmi aduc aminte de Gabe și am început și mai tare să plâng.Nicolas venise lângă mine,iar eu mi-am pus capul pe umărul său plângând fara oprire.

Nicolas.
Nu-mi place când o văd plângând.Când am intrat în camera ei,am crezut că o să rămân uimit,am crezut că o să facă modificări,că o să amenajeze,însă,în schimb,am gasit-o plângând în hohote.Când și-a ridicat privirea,i-am văzut durerea.Fata îi era acoperită de lacrimi amare,ochii îi erau roșii și umflați și se vedea prin ei durerea.Nu suport!Trebuie să o fac din nou fericita!Ea nu merita asta!Nu vreau sa se schimbe din cauza mea,ea este plina de viață și așa vreau sa rămână!

-Nicolas?......spune ea oprindu-se cu greu din plâns.

-Da?spun eu.

-Pot sa te întreb ceva?

-Sigur,orice!

-Parintii mei au ajuns în țară?

-Înca nu,dar dacă dorești pot sa fac în așa mod să vina!

-Nu,nu!Din contra,te rog,fa că sa stea acolo cât de mult poți și să nu le spui încă că sunt la tine,bine?

-Ok.

-Pot sa te mai întreb ceva?spune ea.

-Da,ce anume?
Răsuflă greu.....

-Gabe........cum se simte?spune ea ridicându-si privirea.
Puteam să-i văd îngrijorarea din ochi.Sufera mult din cauza lui.Stiu că îl iubește și asta mă omoară pe mine.

-Gabe.......este mai bine.Si-a revenit din comă!spun eu încercând să mă ascund de privirea ei pătrunzătoare.

-Serios?!spune ea înveselindu-se puțin.

-Da,dar încă nu e externat,mai are ceva timp.

-Asta nu contează,tot ceea ce contează este că și-a revenit!spune ea zâmbind.Dar tu de unde știi?

-Am știu că o să mă întrebi,așa că m-am informat!

-Sunt atât de previzibilă?

-Nici pe departe!Pur și simplu știu cât de mult îl iubești.

-Nicolas......vreau sa te rog ceva...spune ea serioasa uitându-se fix în ochii mei.

-Ce anume?spun eu destul de curios.

-Poftim,te roooogggg,să-mi dai telefonul înapoi!
La auzul acestor cuvinte,îmi întorc privirea.

-Te rog,te rog,te rog!spune ea venind în fața mea cu mâinile încleștate și cu buza de cățeluș.O nu,a făcut buza de cățeluș,chiar își dorește asta.Se uită la mine rugându-ma.