Capitolul 4

38 4 2
                                    

18 septembrie 2011

-de ce ai ales să faci asta?
-școala nu a fost niciodată pentru mine Monica. Nu m-am regăsit niciodată cu ceilalți colegi, acea lume nu era pentru mine mă înțelegi?
-și de când o faci? De când îți pui viața în pericol Lorenzo?
-să zicem că acum 5 ani. Aveam doar 15 ani dar ardea în mine voința să îi demostrez tatei că pot ajunge la înălțimile lui, că nu sunt mai prejos.
-vreau să o fac și eu cu tine! I-am strâns mână și în același timp i-am îmbrățișat inima. Eram pregătită să mă arunc în prăpastie împreună cu el. Eram pregătită să îi vindec acea inimă rănită. Lorenzo era mai mult decât un costum de o mie de euro. Era mai mult decât o cravată. Un ceas furat. Era mai mult decât toti acei bani care îl îmbrăcau doar in exterior. În interiorul lui era doar un băiat de 20 de ani care visa la o viață normală, se săturase de tot imperiul ăla câștigat din jafuri si afaceri ilegale.
-nu poți face asta. Nu te pot lăsa să faci asta.
-adică crezi că n-aș fi în stare? Asta vrei să spui nu?
-n-am zis asta. Doar că nu vreau să ai de a face cu lumea asta. Ai doar 16 ani Monica, te asteaptă un viitor strălucit în fața.
-pot să o fac. Lasă-mă să îți demonstrez. Dă-mi doar această noapte Lorenzo iar după asta o să fie cum vrei tu.

Încântat, LorenzoUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum