ANGEL and DEMON

Capitolul 5

Îmi simt tot corpul paralizat, simt cum vântul adie ușor făcându-mi pielea să se zbârlească, acum nu știu dacă starea asta ciudată se datorează vântului sau bărbatului ce se află în în fața mea.

Pentru prima oară în viața mea nu știu ce să răspund deși întrebarea lui este pusă într-un mod batjocoritor, sau cel puțin asta mi-a inspirat tonul lui, și totuși nu sunt în stare să spun nimic nicio replică sarcastică sau dură nimic, doar mă uit la el încercând să-mi revin din starea asta jalnică în care  m-a adus doar prin rostirea câtorva cuvinte.

- Ți-a mâncat pisica limba frumoaso? Din nou o spune pe același ton batjocoritor, care îmi reactivează automat starea de nervi și nevoia acută de a lovi ceva, iar fața lui este perfectă, deși întunericul nu mă lasă să-i analizez chipul mai bine știu că în clipa asta ar merita din plin o palmă.

Îmi îndrept spatele cu un zâmbet sadic pe față făcând un pas în fața lui, acesta uitându-se curios la brusca mea schimbare de atitudine.

- Se pare că mai mult de jumătate din populația L.A-ului este formată din idioți, trist nu-i așa frumosule? Ironia citinduse foarte ușor în vocea mea, ceea ce a dus la ștergerea rânjetului superior de pe chipul său.

Acesta mai face doi pași în față micșorând distanța dintre noi acum lipsind doar câțiva centimetri pentru a fii lipiți unul de celălalt, îi simt respirația fierbinte bicuindu-mi fruntea, acum fiind nevoită să-mi las capul pe spate pentru al putea privi în ochi.
- Ești cam înțepată. Îmi place îmi spune acesta aplecânduse ușor spre urechea mea. Și știu că sunt al naibii de frumos, nu degeaba sunteți toate la picioarele mele, continuă acesta ducânduși mâinile spre fundul meu apucândul ușor în palmele sale mari.

Am simțit cum tot corpul îmi explodează de furie, furie pentru că mă consideră una din femeile alea ușoare fără pic de demnitate, furie pentru că a avut tupeul să se atingă de mine, furie pentru că pentru o clipă mi-am simțit inima bătând mai repede din cauza lui, iar eu refuz să cred că acesta ar putea avea vreun efect asupra mea nici măcar nu îl cunosc așa că am schimbat strategia.

L-am prins ușor de umeri plimbându-mi mâinile senzual până la gât și înapoi acesta zâmbind mândru de nouă captură strângândumă ușor de fese și apropiinduși chipul de al meu.

Când mai avea un centimetru până când buzele noastre să se atingă  l-am strâns puternic de umeri punândumi toată puterea în genunchiul ce a făcut contact puternic cu zona sa intimă, mi-a dat drumul căzând în genunchi în fața mea chircit de durere.

M-am aplecat ușor în fața lui ajungând la același nivel, m-am apropiat de urechea lui șoptindui în scârbă
- Cum spuneam prea mulți idioți, să nu îndrăznești să te mai apropii de mine sau data viitoare nu garantez că o să mă mulțumesc cu o simplă lovitură. Mă ridic și-l las acolo încă îngenuncheat de durere.
Mă uit în jur după vreo față cunoscută, însă parcă toți au intrat în pământ nu mai este nici urmă de Demyan sau James, nimeni doar tineri beți și muzica asta enervantă.
Decid să plec de aici mă urc pe motor, îmi pun casca pe cap și ambalez monstrul de sub mine la maxim făcând ca un tip beat din fața mea să cadă jos din cauza sperieturii, mă mai uit încă odată prin prejur privirea căzândumi asupra lui Hall care se îndreaptă spre mine furios, am mai ambalat odată motorul   ca în următoarea clipă să dispar de acolo, nu știu cât este ceasul însă cred că este cazul să merg acasă mâine am cursuri și sper să pot prinde măcar câteva ore de somn.

Parchez motorul în parcarea subterană și mă îndrept spre lift apăsând butonul pentru etajul meu, mă uit la telefon și văd că am mai multe apeluri de la Demyen și două mesaje nu mă mai obosesc să le citesc ducândumă direct în apartamentul meu.
Mă descalț de bocanci pe hol tot acolo lăsându-mi  și geaca de piele, întru în dormitor renunț rând pe rând la fiecare articol de îmbrăcăminte și intru în baie dând  drumul dușului.