Jeff the Killer

Nehotarare

La intrarea in spital era forfota mare. La morga au mai ajuns inca doua trupuri de barbati.

Mia a reusit cu greu sa se dea jos din pat. Acum era langa fereastra si privea afara pe geam. Fulgi de nea se asterneau usor peste oras, oamenii imbracati gros stateau in statia de vis-a-vis de spital si isi asteptau autobuzul. Mia inchide ochii pentru o clipa si in minte ii apar imaginea farurilor care se apropiau de ea. Se cutremura ducandu-si mana la abdomen. Avea un pansament infasurat in jurul taliei, iar operatia pornea din partea dreapta a spatelui, pana deasupra buricului. O linie perfect cusuta. Ofteaza si se incrunta privind spre geam. Atinge cu palma fereastra si priveste mai atent.

Un baiat cunoscut statea sprijinit cu spatele de stalpul de iluminat de peste drum. Mia clipeste de mai multe ori incercand sa il vada mai clar. Baiatul statea cu mainile in buzunar si capul in jos. Parca simtind ca este privit, isi indeparteaza gluga cu un gest rapid si priveste in sus spre ea, aceasta incremenind.

Un autobuz trece prin fata lui si face statie. Cand pleaca de pe loc, baiatul disparu. Mia incepe sa cerceteze cu privirea intreaga sosea, dar nu il mai observa. O bataie in usa o face sa se intoarca brusc si o durere ii cuprinde corpul.

Asistenta intra in interior cu doi politisti si se repede la ea sa o ajute sa mearga.

-Miscari lente domnisoara.
-Sigur, sigur!
-Domnii sunt de la politie si cerceteaza cazul tau. Crezi ca esti capabila sa raspunzi la cateva intrebari?
-Da, sa zicem.

Mia este asezata pe pat, iar domnii se aseaza pe scaunele de langa ea.

-Eu sunt comisarul Smit si el e agentul Brock, partenerul meu. Vrem doar sa stim daca erati singura in seara accidentului.
-Da eram, abea scapasem de la cursuri.
-Sunteti sigura ca nu mai era nimeni?
-Din cate stiu eu nu.
-Doctorita ta ne-a comunicat ca ati fost adusa de o persoana la spital. Mai exact un baiat.
-Aa, da. Dar nu stiu cine e. A aparut in statie inainte de accident, putea fi oricine.
-Nu stiti nimic despre el?
-Nu stiu nici cum arata. Nu i-am vazut chipul, era si noapte.... nu imi mai amintesc bine detaliile.
-L-ati mai vazut de la accident.

Mia se uit spre fereastra ingandurata, apoi spre politisti.

-Nu l-am mai vazut din acea seara!
-Bine. Atat vroiam sa stim. Daca sunteti curioasa, cei doi care v-au accidentat sunt morti acum. Se pare ca au murit in accident.
-Hmm Dumnezeu le aranjeaza pe toate, spune zambind slab.

Cei doi se ridica salutand si parasesc camera dupa ce  schimba cateva priviri. Asistenta iese si ea dupa ce ii administreaza un calmant Miei.
                               
                                   * 

Jeff, intr-un maieu alb, transpirat, isi scoate bandajele de la maini, nu inainte de as da jos manusile de box. Era in sala de antrenament si spre linistea lui era singur. Scoate un set de cutite din dulapul din incapere si il desface luand primul cutit. Priveste lama subtire a cutitului si isi trece degetul peste partea lata unde era inscriptionat  JTK ( Jeff the Killer).  Priveste spre macheta din lemn si il arunca exact in fruntea ei. Mai scoate unul si cu acelasi gest il arunca in inima machetei. Mai trage unu din suport, ridica mana pentru al arunca, dar se opreste cand aude pasi in spatele lui. Se rasuceste cu o viteza inumana si arunca cutitul spre cel care intra in incapere. Eyeless prinde manerul cutitului inainte ca acesta sa se infinga in perete.

-Ma iei drept tinta?
-De ce te furisezi Eyeless?
-Nu o fac, ti se pare tie! Esti transpirat rau, ce-i cu antrenamentul masiv?
-Ma descarc.
-Frate sa nu iti dai drumul pe gresie, abea ce am sters.

Jeff se intoarce dandu-si ochii peste cap si isi atinteste privirea spre macheta in timp ce mai scoate un cutit.

-Ce-i asta?! Nu imi dai nicio replica in schimb?
-De ce sa o fac, nu imi pasa de ce zici oricum.
-Te-ai imbolnavit?
-Daca mai stai pe aici incep sa iau prostie de la tn, esti contagios.
-Pfff slabut, te chinui prea mult. Ce ai patit?
-De ce crezi ca am patit ceva?
-Intuitie. Ce zici sa te schimbi si sa iesim la o tigara? Iti mai calmezi testosteronul.
-Pentru un chior nu stai rau cu observatul. In 10 min ne gasim in curte. Sa fie cu click.

                                  *

Dupa dus, Jeff isi trage un hanorac albastru inchis pe el si iese in curte. Eyeless se sprijinea cu spatele de peretele conacului si privea in zare.

-Deci?
-Deci unde imi e tigara promisa?
-Nu am tigari.
-Da si eu sunt virgin, acum daca am terminat cu minciunile, lasa vrajeala si scoate pachetul!
-Asta-i Jeff pe care il stiu.
-Nu ma voi insura cu tine coaie calm.

Eyeless ii intinde pachetul lui Jeff in timp ce isi aprinde una.

-Mai bine?
-Really, te crezi in reclama de la Snikers?

Incepe sa rada vazandu-i frustrarea de pe fata lui Jeff.

-Ce ai omule, nu te-a satisfacut ultima crima?
-Ba da si...nu.
-Cum adica?
-Daca zici ceva, jur ca ramai fara limba!
-O....K.....
-Am.....lasat..pe cineva in viata...

Eyeless incepe sa rada aproape sufocandu-se.

-Da sigur, si eu inca am ochi, buna asta.
Jeff privea padurea mai serios decat de obicei. Eyeless se opreste din ras si il priveste.

-Nu nu nu nu, nu poti...nu cred...de ce?
-Nu stiu. S-a...aruncat in fata unei masini ca sa ma salveze.
-De ce?!
-Nu stiu!
-Frate nu e bine, nu e bine deloc. Trebuie sa scapi de ea. Daca vrei te ajut, zi-mi doar si...

Jeff il prinde pe Eyeless de umar si il opreste.

-Nu te atingi de ea, nici tu, nici altcineva, dacă  va fi sa moara, eu o voi ucide.
-Trebuie sa o ucizi repede!
-De cand imi zici tu mie ce sa fac Eyeless?
-E spre binele tau!

Jeff trage un ultim fum din tigara si o stinge de masca lui Eyeless, exact in frunte.

-Nu ai idee ce e spre binele meu! Nu te baga in treburile mele ca te arzi Eyeless!

Silueta lui se pierde prin padurea deasa din fata conacului. Noaptea sosise si odata cu ea si vantul puternic. 

                                  *

Zgomotul de motor turat la maxim. Farurile aprinse ce ii inundau pupila. Masina care se apropia cu viteza de ea.

Mia isi deschide ochii transpirata si se ridica din pat gafaind. Priveste spre ferastra si vede ca se intunecase. Coboara din pat usor si isi pune papucii in picioare. Isi duce mana prin par si incepe sa isi controleze respiratia. Pune un capot pe ea si coboara la parterul spitalului. Isi ia o cafea de la aparat si se aseaza pe banca. Era agitata si nu putea sa doarma asa ca ce mai conta putina cofeina in plus. Soarbe din pahar si incepe sa se linisteasca. Priveste in jur si oberva ca langa ea era cineva si ca sa se mai calmeze incepe sa il intrebe:

-Sunteti in vizita la cineva?

Baiatul cu gluga trasa pe cap si cu esarfa la gura privea in propriul pahar de cafea.

-Da.
-Si cum se simte persoana?
-Bine.
-Ce a patit, daca nu sunt prea indiscreta.
-Accident.
-Are ceva rupt sau..
-Nu cunosc detalii. Stiu doar ca e in viata.
-Inteleg.
-Bei cafea noaptea?
-Si tu, adica dumneavoastra beti.
-Pe mine ma calmeaza.
-Ce coincidenta.

Pune paharul gol pe masa si se ridica. Mia priveste putin silueta lui apoi se ridica si ea punandu-si paharul langa al lui.

-Stati putin!

Baiatul iese din spital, dar Mia il prinde de brat. Acesta isi intoarce privirea spre ea incruntat.

-Da?
-Tu esti! Stiam ca imi pare ceva cunoscut, esti baiatul din statie.

Jeff isi trage bratul din stransoarea ei si o priveste cu mana dusa la esarfa care ii acoperea cicatricea de la gura.

-Strangi puternic, ti-a mai zis cineva?
-Uite, vreau doar sa iti multumesc ca ...
-Nu o face! Daca ai sti cine sunt, nu mi-ai multumi.
-Dar...
-Fara dar, e mai bn sa ne prefacem ca nu ne-am intalnit.
-Mai bine pentru cine, spune ea iritata.
-Pentru amandoi!

Ii intoarce spatele si se pierde prin multimea de oameni care intra si iesea din spital. Mia il priveste cum se indeparta pana nu il mai vedea deloc. Aburi ii ieseau in timp ce expira si nu stia ce sa inteleaga,avea atatea intrebari care ramasesera in aer. 

--------_----------------_--------------------------------

Gata inca un capitol, sper sa va placa. Enjoy ^^