Regina Întunericului

Capitolul 4 REGRETE

Îi părea rău că nu i-a răspuns tatălui ei, dar ce putea sa facă.Trebuia să nu o mai găsească,să-i piardă urma. Încă plângea ;nu se putea abține.Încercă să se calmeze şi reuşi.Se auziră nişte paşi , se deschise uşa şi simți cum cineva se apropie de ea.
-Ce s-a întâmplat?
-Nimic.Mai bine hai să discutăm despre unchiul tău.Adu-mi astea dacă le aveți.
Julian luă lista din mâna ei,plecă şi peste câteva minute ajunge cu tot ce avea nevoie.
-Sunt suficiente.După antrenament o să rezolv problema.
Intrară amândoi în sală şi începuseră imediat antrenamentul.Julian şi-a dat seama că nici nu avea nevoie de antrenor, ştia foarte bine să se apere şi să mânuiască armele."Poate vrea doar să se relaxeze după cele întâmplate"gândi Julian. Asta era defapt adevărul.Când cutitul pe care îl arunca Katherine atinsese mijlocul țintei se auzi soneria de la intrare.
-Cred că au venit să-l vadă pe Kit.Du-te în cameră şi aşteaptă-mă.Te voi ține la curent cu tot ce ştiu.

Julian i-a întâmpinat pe cei doi.
-Am venit să stau o periodă cu vărul meu şi să vă ajut la investigații.
După ce stau de vorbă, Julian se duce să o anunțe pe Katherine.
-Vor sta o perioadă aici.Nu au spus cât.
El plecase.Katherine preparase o parte din leac cât timp Julian vorbise cu cei doi. Amestecul îl puse într-o sticluță.Şi o puse pe masă cu un mesaj.
La o zi după plecarea ei,a folosit-o şi a funcționat.Când a încetat să-şi mai facă efectul unchiul Arthur nu a avut sintomele pe care le avea după medicamentul de la Malcom.

La câteva zile pe care le petrecuse în pădurea din apropiere, află că centurionii trebuiau să sosească la institut. De sigur a luat cu ea un caiet gol ca să-l folosească drept jurnal. Oricum nu a stat decât 6-7 zile dintre care trei au fost cele mai groaznice. Pirduse numărătoarea lor.
Primle zile au fost frumoase şi însorite.A început să exploreze acea parte şi până la urmă s-a cocoțat într-un copac şi a început să scrie.Ea se gândea că Jace si Clary şi-au pus viață în pericol.După cum auzise plecaseră să caute o sabie lasată de Sebastian pe tărâmul elfilor,dar cu siguranță nu era acolo.Informația era eronată.Era la ea şi ştia asta.Sebastian îi spusese că poate ucide toți nefilimii cu ea ,dar nu o folosise.
A deschis carnețelul la sfârşit şi a început să deseneze.Se plictisea. Centurionii abia ajunseseră.
Penultima zi ploua.Cerul era întunecat.A văzut cum centurionii s-au dus pe mare ,dar nu au găsit trupul lui Malcom.Într-o seară a fost atacată de demoni ca şi ceilalți.
Se întâlnise cu Malcom.Acum avea un aspect izbitor de ciudat din punctul ei de vedere.Acum se asemăna cu un demon.
-Ia uite pe cine avem noi aici!Fiica lui Magnus Bane,nu? Ştiu că tu eşti nu are rost să negi.
-Ți-a spus de mine?Când?
-Când erai mică m-a chemat pe mine şi pe Catarina să te vedem.Era mândru de tine. Atunci am uitat să îți iau un cadou.Acum o să ai parte de el. Îți dăruiesc 10 demoni acvatici care sa te atace.Katherine se uită la el încruntată. Eu aş spune să îmi mulțumeşti că nu am pus să te atace 20. Am ținut cont că esti fiica lui Magnus.Distracție plăcută!
Acesta părăsi locul,în timp ce cei 10 demoni au înconjurat-o şi au început să o atace.Îşi scosese sabia fulgerător ;primilor demoni din fața ei le-au zburat capetele, apoi au dispărut.Toți au sărit pe ea în acelaşi timp,de aceea, după ce i-a decapitat pe primii demoni, a simtit o înțepătură în picior.S-a întors repede şi l-a decapitat şi pe acela.Limfa lui a stropit-o .La scurt timp i-a omorât pe toți.
S-a îndreptat spre institut fără să fie observată de cineva şi a intrat pe geam.Toți plecasera mai putin Arthur.
- Unde sunt ceilalți?
Arthur nu o cunoştea,dar îi răspunse:
-S-au dus în Londra, a răspuns el sec.
-Am auzit ce vrea Malcom.Spre că nu te predai tu ,nu?
A întors ochii spre ea mirat.
-Ba da.E singurul fel în care pot să-i protejez şi nu mai pot suferi boala dată de elfi.
-Atunci penrtu că nu te mai voi revedea îți spun acum.Ave atque vale, Arthur Blackthorn!
Apoi plecă pe fereastră.
Ultima zi a început să-şi facă iratze, dar nu funcționau.Deja rănile erau infectate şi o dureau. Până la urmă cât timp Magnus treminase cu vindecarea Liviei,ea a facut un portal.
A ajuns la Londra fix în fața institutului.A batut la uşă,iar Magnus a apărut în fața ei. Ea nu ştia exact unde este şi ce se întâmplă.Cu o ultima sforțare a întrebat dacă poate să intre şi apoi totul s-a făcut negru în față ei.Lesinase.Simtise cum magicianul care se uita la ea îngrijorat şi în acelaşi timp mirat , o prinsese şi o duce într-o cameră.

Nu vedea altceva în fata ochilor decât negru.O zare întunecată fără speranțe .Aşa o asemuia ea.Apoi când a simțit o durere în picior,pe fundalul negru au apărut 2 rune conturate cu alb.Ştia pentru cine sunt.Una era pentru Robert Lightwood,iar cealaltă pentru Livvy Blackthorn.Nu ştia de ce sunt pentru ei.De ce să le folosească?
Apoi deschise ochii.Lângă ea era Magnus cu o sticlă de vin lângă el.
-Ar trebui să laşi vinul.Te face să devi mai puțin rațional,spuse ea în şoaptă.
Se uita la ea şi nu spunea nimic.
-Multumesc că m-ai ajutat.
I-a zâbit,pentru prima oară.Magnus nu ştia ce să spună.
-Eşti supărat că am fugit ,nu?
Încercă să se ridice,dar simțea că îi plesneşte capul.Atunci tatăl ei i-a dat să bea ceva.Între timp durerea a slăbit şi i-a spus.
-Nu sunt supărat.Mă gândesc ce ar fi fost dacă nu te lua Valentine şi vreau să-mi spui cu cine ai locuit acolo. Pentru că era un baiat căruia i-ai pronunțat pe jumătate numele.
-Îl chema Sebastian,cel care a declanşat războiul.
- Dar cum pe atunci te îngrijea şi la puțin timp a omorât o grămadă de nefilimi?
-Pentru că nu mai eram eu să-l influențez în bine,spuse ea simțind parcă că un pumnal o înjunghie în inimă.
Apoi nu a mai rezistat şi a început să plângă.Magnus a luat-o în brate şi o mângâia pe păr ca să o liniştească. La scurt timp,Katherine adormi în brațele lui.

Ziliele următoare a stat în cameră fără să iasă de acolo.Tatal ei îi aducea mâncarea.
Apoi au plecat în Idris şi a asistat la cele întâmplate la şedință.După ce Annabel dispare se repede la tatăl lui Alec sărind peste gardienii care nu o lăsau să treacă. Şi-a scos stela şi a început să deseneze acea rună pe care o văzuse cu câteva zile un urmă .
-Jia i-ai pulsul.
Ea s-a dus repede la Julian care o ținea în brațe pe sora lui.
-Scoate-i mânerul din piept cât timp fac eu o rună.
Julian a ascultat-o cu greu şi s-a uitat să vadă ce rună desenează.Nu erau cele obişnuite remarcă el.Acea rună cu bucle îi dădea o senzație de lunişte,de revigorare .I-a făcut şi rune pentru sânge.
Între timp Jia se uita mirată la Robert.Avea puls îşi revenise şi chiar se ridicase şi în picioare.Livvy la fel.Katherine se duse la Jia şi îi susese să amane această şedință şi să alunge conhorta ca să poată vorbi doar cu ei.
-Unde-i Magnus?Şi nu-mi spune că e bine pentru că simt nu e bine,îi şoptise lui Alec răstit.
Cât timp Jia îi alunga pe cei din conhortă, Alec a condus-o pe Katherine la Magnus.
-Eşti bine?
-Doarme.E epuizat.
-Îmi pare rău ,sopti Katherine astfel încât Alec să nu audă nimic.
Se îndreptă spre uşă, iar între timp spuse:
-Convingei pe toti cei din sală să mă aştepte 10 minute.

Ajunsese în fața lacului Lyn.A început să faca cu sabia data de la Sebastian câte o rună care îi apărea în față în fiecare din cele 4 puncte cardinale.Apoi s-a tăiat la mâna stângă cu sabia şi a pus pe fiecare rună sângele ei.Din rune ieşeau flăcări albastre. Dintr-o dată apa lacului s-a ridicat formând parcă o siluetă de om.Aceata s-a întărit,iar pe ea păşea hotărât un băiat de 18 ani cu părul auriu ,aproape spre argintiu şi cu nişte ochi negrii ca două găuri spre abis.L-a înviat pe Sebastian.Păşi pe iarbă şi rămase uimit.
-Katherine?Tu eşti?
Katherine se repezi în brațele lui.El o stânse tare la piept, apoi îi mirosi părul. Acesta mirosea ca întotdeauna, a mentă.Îi căuta buzele şi începu să o sărute sălbatic. Ea gemu şi îl strânse mai tare,apoi se desprinse de acesta. Ochii ei aveau culoarea petolului.
-Am nevoie de ajutorul tău.Trebuie să vi cu mine.E urgent!