Capitolul III

22 1 0
                                    


*Povesteste Andy*

   Nu trebuia sa vin cu Angel aici.Ce a fost in capul meu?Daca pateste ceva,jur ca o sa-i omor pe toti care au atins-o,iar pe Nathan o sa-l torturez in cele mai groaznice moduri.
   Dupa ce Angel ajunge la etaj,Nathan se uita fix in ochii mei.Nu cred ca va iesi bine...
-Plecati!Vreau sa raman singur cu vechiul meu prieten,Andy.
   Barbatii din spatele meu se duc intr-o camera alaturata sufrageriei.Acum sunt doar eu cu Nathan in camera.
-Bun,deci traiesti...
-Da-i drumul lui Angel!
-O sa ii dau drumul dupa ce imi raspunzi la cateva intrebari.
-Sa zicem ca te cred.
Ma uit la el cu atat de multa ura,incat as putea sa il omor doar din priviri.
-Unde e Sofia?Stiu ca e la tine,asa ca nu mintii!
-Eu nu ti-am rapit sora,intelege asta.
-MINTI!spune asta si palma lui se lipeste de obrazul meu,fortandu-ma sa imi intorc capul spre dreapta.
-Nu uita:Angel este la mine.Pana nu imi spui ce s-a intamplat cu Sofia,o voi tortura pe Angel pana la ultima picatura de sange.Fiecare secunda conteaza,Andy.Asa ca fa bine si spune-mi unde ai ascuns-o pe Sofia.Asta e ultima ta sansa.
-Nathan,inteleg ca ma urasti si ca esti suparat.Dar nu ar trebui sa fii suparat pe mine!Nu eu ti-am omorat parintii!Nu eu am furat-o pe Sofia!Te rog,intelege asta si da-i drumul lui Angel.Ia-ma pe mine!
-Ajunge!Te-am avertizat,acum suporti consecintele.
  Se duce spre scari si urca primele 2 trepte.
-O sa ma intorc peste 20 de minute.Poate imi vei spune ce vreau sa stiu dupa ce o vei auzi pe Angel tipand de placere...sau de durere.
-Nuuuuuu,nu ii fa nimic!Animalule!
Isi continua drumul razand.Incerc sa scap din stransoarea sforii,dar nu reusesc,ba chiar mi-am facut niste zgarieturi la incheieturi.
Rezista Angel,te rog...

*Povesteste Angel*

Am ramas singura in camera asta.Sper sa vina Andy cat mai repede si sa ma ia de aici.
Culoarea negru a camerei se asorteaza perfect cu dulapul si lenjeriile de pe pat.Cred ca am ajuns in dormitorul lui Nathan.
Aud pasi care se apropie spre camera.Fug repede langa geam chinuindu-ma sa-l deschid.Usa se deschide incet facandu-i loc lui Nathan.
-C..ce vr...vrei de la mine?spun eu printre suspine.
-Vreau doar sa ma razbun,draguto.Asa ca stai cuminte si coopereaza.Iti va placea la nebunie.
-Te rog,lasa-ma in pace!Te rog....
Nathan se apropie din ce in ce mai mult spre mine.Cand ajunge in fata mea,isi da jos tricoul lasand la vedere abdomenul bine sculptat.Ma saruta usor pe frunte,coborand spre gatul meu.Lacrimilie isi fac simtita prezenta,scurgandu-se pe obrajii mei.Mana lui fina imi sterg lacrimile,iar gura lui imi saruta gatul.Nu ma pot misca.Ma ia in brate si ma arunca in pat.
-Nuuuu,te rog.Lasa-ma!
Tip cat de tare pot,sperand ca cineva va veni si ma va scoate de aici.
-Shhht,usor draguto.Nu te va durea.
Se pune peste mine,continuand sa ma sarute.Mana mea face contact cu fata lui.Cat de satisfacator a fost acel sunet!
-VEI REGRETA CA M-AI LOVIT!
Ma prinde de maini cu o mana,iar cu cealalta imi rupe tricoul de pe mine.Incep sa ma zbat cat de tare pot,dar nu reusesc sa scap.
Deodata,un zgomot puternic se aude,iar usa pica jos.In camera intra Andy,Jeff si cativa oameni din mafie.
-Las-o sau trag!*Andy*
  Nathan se da jos de pe mine,o bratara picandu-i de pe mana.O iau repede fara sa vada nimeni si o bag in buzunar.
Stai!Eu nu am tricoul pe mine!Jenata de situatia in care sunt,incerc repede sa ma acopar cu ceva.
Jeff se duce spre Nathan,iar Andy vine la mine.
-Hai sa plecam,micuto.
Ma ia in brate in stil mireasa si coboram la parter.Acolo erau corpuriile neinsufletite ale oameniilor care ne-au prins.Buna treaba,baieti!
Ajungem la masina lui si ma lasa jos.Isi da jos tricoul si il intinde spre mine.
-Ia-l pe tine.
Fac exact cum spune lui.Parfumul lui imi inunda nariile,o multime de amintiri imi vin in minte.
-Urca in masina,mergem acasa.
-Bine.
Porneste motorul si plecam din acel loc blestemat.
-Multumesc ca m-ai salvat,Andy.
-Doamne,Angel.Cum sa nu te salvez?Esti singura persoana importanta din viata mea,nu vreau sa te pierd,micuto.Imi pare rau ca ai ajuns in situatia aia din cauza mea...
-Nu a fost din cauza ta,pur si simplu s-a intamplat.Conteaza ca ai fost acolo si ca nu s-au intamplat lucruri mai rele.
-Ai dreptate.
In 10 minute,am ajuns acasa la Andy.
-In seara asta dormi la mine,vreau sa stiu ca vei fii bine.
-Nu e nevoie sa te deranjezi,pot sa am grija de mine.
-Te rog,Angel.Nu vreau sa te pierd.Acum Nathan te va cauta si iti va face rau.Trebuie sa am grija de tine si sa ne antrenam impreuna.
-Bine,hai sa mergem inauntru.
Recunosc locul acesta.Aici am copilarit cu Andy,in curte ne jucam vara cu tot felul de jucarii si ne prefaceam ca suntem pirati.Cate amintiri...
Interiorul casei a ramas la fel.Mobila veche,dar bine ingrijita,e la locul ei.Sufrageria mare se afla chiar in fata noastra.In spatele ei se afla scarile care urca la etaj,iar in dreapta se afla bucataria.
-Hai sa mancam ceva,micuto.
-Nu imi e foame,Andy.As vrea sa dorm,sunt obosita.
-Bine,vino dupa mine.
Andy merge la etaj.O multime de usi se aflau in coridorul din fata noastra.Intra in prima camera din stanga,acolo se afla dormitorul lui.Un pat mare cu lenjerii negre in mijlocul camerei,noptierele mici se aflau in lateralele patului,un dulap mare cu oglinzi de sus pana jos se afla pe peretele opus,iar in fata usii se afla o fereastra mare pe care puteai vedea frumusetea lunii.
Andy se indrepta spre dulap si scoase un tricou si o pereche de pantaloni,acestea fiind pijamalele lui.
-Imbraca-te cu ele.Tu vei dormi aici.Eu voi fii jos in sufragerie.Daca ai nevoie de ceva ma strigi,bine?
-Bine,multumesc!
Andy ma saruta usor pe frunte si iese din camera.Ma schimb in pijamalele lui si ma pun in pat.Imediat adorm,fiind invaluita de parfumul lui Andy.

BatmanUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum