Stai vreodata si te gandesti ca faci totul gresit? Ca nu esti suficient de buna pentru lumea asta? Ca nimic nu merge bine si ca nimic nu va fi vreodata asa cum iti dorești tu? Simti ca iti e frica sa fii fericita? Iti e frică de faptul ca nu vei găsi fericirea, si ca daca o vei găsi nu va dura prea mult? Fericirea are o legatura strânsă cu sperantele, care de cele mai multe ori o ruinează. Fericirea nu sta in lucruri mărețe, fericirea sta in gesturile mici, pe care multi dintre noi nu le mai apreciază si asta, din nou duce la dezamăgiri.
Viata mea pare ușoară din exterior, toti au impresia ca sunt o persoana fericita, vesela mereu si ca in viata mea nu se petrece nimic de care as putea sa ma plang. Dar nu e chiar asa. Toti avem o poveste in spate. O poveste pe care nu o spunem...oricui...
Nu pot sa ma plang de viata mea. Nu ma plang, urasc sa ma plang. Am o familie minunata, si orice mi-as putea dori. Prieteni...nu pot sa zic ca am prea multi prieteni adevărați, de cand am fost mica prietenii mei au fost familia, poate si pentru faptul ca suntem o familie numeroasa. Am o sora mai mare, Emily, dar si foarte multi verișori. Nu sunt genul care sa aiba o gasca mare de prieteni sau un bff de care sa fiu nedespărțită. Nu. Pentru ca sunt o ciudata. Dar sunt fericita asa cum sunt.
Totusi, in ciuda a tot, pot spune ca imi iubesc viata si pe toti cei care fac parte din ea. Cam asa decurge viata mea, pe scurt, viata Ariei.
CITEȘTI
Din nou, noi
General Fiction"Viața mea pare ușoară din exterior, toți au impresia că sunt o persoană fericită, veselă mereu și că în viața mea nu se petrece nimic de care aș putea să mă plâng. Dar nu e chiar așa. Cu toții avem o poveste ascunsă. O poveste pe care nu o spunem...
