In căutarea fericirii

Capitolul 1

    POV: Bella Heard

    Razele soarelui îmi capturează fața și capătă de la mine un zâmbet pe buze larg. Iubesc primăvara, dar mai ales iubesc sa fiu o visătoare, sa călătoresc printre rânduri și sa descopăr mistere greu de elucidat. Ador atât de mult enigmele încât îmi doresc sa devin una. Numele meu este Bella Heard și am 17  ani. Învăț la un liceu foarte bun și îmi place mult sa ajut atunci când pot. Afară soarele arde puternic și îmi da o energie pozitiva. Este prima zi de primăvară, iar azi ma duc la școală. Sunt clasa a 11-a și ma străduiesc sa obțin cele mai bune rezultate. Părinții mei sunt primii care sar în sus de bucurie când obțin rezultate bune.

     Sar rapid din pat și ma îndrept spre dressing ul uriaș de lângă birou. Deasupra biroului stă tabloul făcut de cea mai buna prietenă a mea, Francesca. Ea este o pictorița foarte pricepută și ma bucur enorm de mult când îmi oferă mici daruri care pentru mine contează enorm. De abia aștept sa ma întâlnesc cu ea.
Mă îmbrac cu o fusta neagra strâmtă deasupra genunchilor , o bluză roșie ce se asortează cu pantofii și un colier negru.
Mereu testez multiple variante de îmbrăcăminte și încălțăminte și ador sa îmi creez singură combinații.
Cobor pe scările de lângă camera mea până în bucătărie unde o observ pe mama pregătind niște clătite care par delicioase. De doua ori pe săptămână mănânc neapărat clătite, deoarece sunt înnebunită după ele. Nu m-a observat așa că mă duc pe la spatele ei, o îmbrățișez și ii urez o dimineață superba.

-Bună dimineața, mamă! Mhhhmmm ce bine miroase.

-Bună dimineața, scumpo! Îți aduc imediat și sucul de portocale. Ești pregătită pentru școală?

-Sa presupunem că da, încă nu m-a sunat Francesca să ne întâlnim. Trebuia sa merg cu ea astăzi la școală.

Telefonul îmi suna și îl iau imediat din buzunar.

Convorbire telefonica :

-Bunaaa dimineataaa, Francesca! Ce faci, unde ești?

-In două minute ajung. Am sa îți zic ceva important.

-Ma încalț imediat.

Convorbire telefonică încheiată

-Francesca ajunge imediat, termin de mâncat și plec cu ea. Mulțumesc mamă pentru micul dejun, ai grija de tine!

-Și tu de tine, scumpo! Succes la școală!

Ma încalț și ies afară unde o observ pe Francesca îndreptându-se spre mine aproape alergând, dar și zâmbind în același timp .

-Ce s-a întâmplat? De ce ai alergat?

-M-am întâlnit cu Adam și cu Eric și mi-au spus.......

-Stop, stop, înainte sa spui ceva, unu:știi foarte bine ca Adam e coșmarul vieții mele și doi : respiră și tu ca ai alergat foarte mult. Începem amândouă să radem.

-Ok, ok, deci, au spus......

To be continued.....

Am uitat sa menționez, Eric este fratele lui Adam și în același timp și iubitul Francescăi. Sunt împreună de un an și jumătate. Eric și Adam sunt în ultimul an de liceu.
Știu ca acest capitol este foarte scurt, dar promit ca următoarele o sa fie cu mult mai lungi și voi oferi mai multe detalii. Vreau să creez o lume de poveste și pot sa fac acest lucru numai cu ajutorul vostru. Sper că v-a plăcut și aștept părerile voastre. Va puuppp.

(P. S. : In poza este Bella)