Dansul iubirii

Imi pare rau ca... Te Iubesc

Ce ai fi in stare sa faci pentru persoana iubita? Ai renunta la fericirea ta pentru a ei? Te-ai sacrifica tu doar pentru ca ea sa fie in siguranta? Sau ai fi un egoist fara sclupure si nu te-ar interesa? Ai putea fi cu ea stiind ca o pui in pericol?

-Astazi vrea sa incercam ceva nou! le spunea profesoara stundetiilor. Am sa va pun o melodie, iar fiecare dintre voi vreau sa imi arat cativa pasi si impreuna sa realizam o coregrafie. Sunteti de acord?

Versurile si melodia unei piese in limba engleza incepu sa rasune in intreaga sala. Fiecare student incerca sa memoreze cateva miscari care se puteau incerca pe melodie. La final, fiecare si-a exprimat ideea si asta iesit o coregfarie demna de marile concursuri internationale de dans.

Alessia era mandra de ce reusi sa faca in doar cateva saptamani. Se imprieteni cu studenti, dar resusi si sa ii invete tot ce era nevoie pana in prezent. Dupa parerea ei, puteau realiza o coregrafie foarte buna pentru varsta si anii lor de experienta.

-Domnisoara profesoara, ce sunteti asa ganditoare azi?

-Ti se pare, Bogdan!

-Daca mi se parea observai ca suntem singuri de ceva timp.

Alessia privi in toate partile. Avea dreptate! Erau singuri, iar ea nici nu observase cand iesira toti.

-Sau nu ai vrut sa observi pentru ca si tie iti place cand ramanem singuri. Recunoste!

-Da! Ador sa ramanem singuri. Asa mult imi place inca abia astept sa pleci.

-De ce minti? Iti placecand iti vorbesc, cand te ating -ii mangaie fata- cand te sarut - o lipi de pieptul lui- Recunoaste!

-Bogdan , ne poate vedea cineva!

Se zbatu in bratele lui, dar in zadar.Era mai mic ca ea, dar avea o forta cu mult mai mare ca a ei. Se linisti si il privi direct in ochi. Proasta miscare! Simtea cum se pierde in ochi lui. Incepea sa nu mai gandeasca. Isi dorea doar sa ii simta buzele peste ale ei si bratele stranse in jurul ei.

Se apleca putin si ii cuprinse buzele intr-un sarut. Si le misca incet deasupra alor ei. Ii apasa buzele cu limba, iar ea isi deschise gura, dandu-i voie sa ii simta gustul. Ii explora fiecare coltisor al guri dupa incepu un adevarat razboi intre cele doua limbi. Alessia isi puse mana in parul lui, adancind si mai mult sarutul. Ii prinse fesele in maini si o ridica cu fundul pe masa de langa ei. Ea isi desparti picioarele, dandu-i lui mai mult acces.

Vocile de pe hol ii readuse la realitate. Alessia il impinse si se cobora de pe masa. Asteptara pana ce li se regra respiratia. Nu se mai auzea nimic in afara de respiratile lor sacadate. Probabil au fost doar niste studenti care vroiau sa plece.

-Pleaca! Acuma!

-Mai devreme nu iti doreai sa plec.

-Pleaca, Bogdan!

-De ce? Da-mi un motiv.

-Pentru ca iti sunt profesoara si trebuie sa ma respecti si pentru ca m-am logidit si vreau sa respecti asta!

-Te-ai logodit?

-Da! Aseara am acceptat, iar maine seara am logodna. O sa ma casatoresc! E destul sau mai vrei motive?

Bogdan o privi pentru ultima data in ochi. Isi lua lucrurile de pe masa si pleca, trantind usa in urma lui. Alesia avea lacrimi in ochi. Il ranise, dar mai tare se ranise ea vazandu-i dezamagirea din ochi. Simtea ca va plange in orice moment. Il iubea, iar sarutul doar i-a demonstrat si mai tare ca se indragostise de el.

Lacrimile ii curgeau pe fata, fara sa isi dea seama. Ramase cu privirea atintita asupra usi. Intra in vestiar si incepu sa planga mai tare. Se puse in fund pe potea si isi aduse picioarele la piept. Plangea cum nu o mai facuse de mult. Acum simtea ca are cea mai mare nevoie de sora ei. Avea nevoie ca Ali sa fie langa ea si sa o ia in brate, soptindu-i ca totul va fi bine.