—“vreau sa-mi înțelegi iubirea, să-nțelegi tot ceea ce simt, tot ceea ce îmi doresc de la tine. vreau să intri în inima mea, să te plimbi pe acolo și să vezi multitudinea de imagini cu chipul tău. vreau să înțelegi cât de mult te poate iubi cineva, cât de mult te pot iubi eu...”
Nu am cât să estimez sau să limitez iubirea mea față de tine,dragul meu Filip.În tine am învățat să iubesc şi să iert la fel de repede..
:)))
I-am lăsat scrisoara asta într-un plic.Am parfumat-o şi am lăsat-o sub uşa dormitorului.
Azi mi-am propus să merg cu prietena mea bună la cumpărături.Nu am mai făcut asta de mult şi mi-ar prinde bine o ieşire ca între fete.
O aştept pe Sidi în maşina mea micuță pe care o îndrăgesc mult.Condusul mã face să mă relaxez,mă simt liberă.În unele seri de vară acesta m-a ajutat sã alung stările de nervi pe care le aveam prin simplul fapt ca ma simteam libera conducand..
Sidi urcă în maşină,e îmbrăcată drăguț având în vedere că e foarte slabă.Părul îl are mereu prins într-un coc lejer în formă de melc şi ochelarii.Ea susține că nu e atât de frumoasă dar mereu o contrazic.
-heii!
-bună,ce faci?
-uite..cu chef de plimbare.Tu?..se uita la mine zâmbind.Îmi dau seama că se bucură.Nu ne-am întâlint de mult.În ultima vreme mi-am petrecut foarte mult timp cu Filip,nici cu părinții mei nu prea am stat.
-eu sunt bine..ce să fac. Cu Filip mai mult.
-bineînțeles!
-nu fii ironică
-dar nu sunt.
-care mai e viața ta?vreun nou prieten?
-ăăă..
-serios??
-...(zâmbeşte în colțul gurii)
-nu creed!!Doamne,data asta trebuie trecută în calendar ca sărbătoare națională!Sidi are prieten!
-da..nici eu nu ştiu ce să zic.S-a uitat Dumnezeu şi la mine:))
-nu mai zii aşa!
Mi-a povestit despre noul ei prieten.Nu o stiu sa fii avut iubit de prin clasa a opta.
Se pare ca nu sta departe de ea.Sper sa fie ok si sa se inteleaga.Mă gândesc şi eu ce băiat a ajuns la inima ea că parcă a fost de piatră pánă acum.
La mall ne-am distrat.Am chetulit o mulțime de bani dar nu degeaba.Am cumpărat haine şi multe multe lucruri.Spre seară am dus-o înapoi acasă şi m-am întâlit cu Filip.Mi-a fost dor de el.Am rămas acasă puțin timp şi am discutat cu mama despre cumpărăturile care trebuie să le facem peste câteva luni.Trebuie să muncim mai mult dacă vrem să fim fericiți.
Am fost până la apartamentul unchiului meu în care vom locuii o perioadă după nunta.Trebuie să facem puțină ordine.Locuința avea un mic hol la intrare,baie,bucătărie şi o cameră ce ține loc de dormitor şi living.E modest dar frumos.Mi-aş fi dorit să aibe o ferestră mai mare unde să pot privi în zilele ploiase stând în brațele lui Filip.
Ajunşi la apartament,după ce am intrat a trebuit să deschid toate ferestrele ..aerul era închis.Se cunoaşte că nu a mai fost nimeni de ceva vreme pe aici.
-e drăguț aici,îmi şopteşte Filip în spatele meu.
-nu zic nu..dar nu se compară cu o casă.
-ai puțin răbdare.Va fi gata şi locul nostru.
-am..cât sunt lângă tine,nu am nevoie de nimic.
-eşti atât de dragã.Te iubesc!
-şi eu te iubesc!
M-a împins uşor pe canapea.Am căzut.Mi s-a alăturat sărutându-mă încet,apoi...din ce în ce mai tare..........
