Incepem meditațiile! •1•

329 7 0
                                    

Eva P.O.V.


După ce au aflat toți cu cine vor face echipă, unii s-au bucurat, iar alții s-au revoltat. După ce s-a terminat programul, le-am oprit pe Chris pt a stabili când vom face meditațiile. Am căzut la comun acord că vom face meditațiile miercuri și sâmbătă, apoi am plecat acasă. Când am ajuns, mi-am luat un măr și am mers în camera mea ca să îmi fac temele.

După o săptămână.

În această săptămână voi face meditații cu Chris și chiar vreau să văd ce va ieși!
Astăzi este marți, una dintre cele mai grele zile de liceu... Îmi pregăteam ghiozdanul și am văzut ca azi avem istorie, iar ca prin minune mi-am adus aminte că azi ne ascultă la istorie. Am intrat într-o panică majoră și am început sa îmi învățat repede lecția de zi.
După ce am terminat de învățat am văzut ca ceasul este 08:35. Se pare că am pierdut prima oră pt a învăța la istorie. Dar nu-i ba pentru că prima oră aveam muzică. Nu era cine știe ce! Am plecat repede să văd dacă prind autobuzul și se pare că era cât pe ce să îl pierd. Am ajuns repede la școală și m-am așezat în banca noastră.

---De ce nu ai venit la prima oră? mă întreabă colegul meu de bancă.

---Am uitat că azi avem istorie și am avut de învățat, așa că m-am apucat de învățat repede și am pierdut noțiunea timpului.

---Buna ziua, elevi. Cred ca știați ca astăzi o sa dați test, nu? spune profesorul și se pune la catedră. Scoateți o foaie și la test cu voi! Succes! spune și ne întinde testele.

Mare mi-a fost mirarea când am văzut că la test a picat fișa pe care am lucrat-o la detenție și câte ceva din lecția de zi. Doar ca a fost o întrebare care nu i-am dat de cap.

Miercuri, după școală.

Azi este prima zi de meditație cu Chris și am decis că o sa merg la el acasă sa facem exercițiile.

---Scumpo, a venit un băiat și a zis că are treabă cu tine! spune mama din bucătărie.

Am coborât, nu înainte să îi spun tatei unde mă duc și cine e băiatul care mă așteaptă. I-am explicat rapid despre ce e vorba, apoi am plecat. Se pare că elevul meu era lângă mașină și mă aștepta.

---Pregătită? mă întreabă și zâmbește.

Am aprobat printr-o mișcare a capului, apoi am intrat în mașină și el a început să gonească pe străzile orașului până la el acasă. Când am ajuns în fața porții, am vâzut că era o casă foarte frumoasă, neavând etaj. După o primă vedere, pare că e casă mare.

---Haide, intră în casă. O sa ți-i prezint pe ai mei. Tată ea este Eva, prietena mea; Eva el este Oliver, tatăl meu.

--- Încântată de cunoștință domnule Collins! spun și îi scutur mâna.

---Încântat, Eva. Te rog, spune-mi Oliver, tatălui meu i se zice domnul Collins și mă faci să mă simt bătrân! spune și râde.

---Acum pe mama. Cred ca deja o cunoști. Spune și mi-o arată pe doamna directoare.

---Bună Eva! spune și zâmbește.

---Doamna directoare?! Dumneavoastră sunteți mama lui Christian?! spun șocată.

--- Da, mă mir că nu ai văzut asemănarea dintre noi! spune și râde. Te rog sa ii explici mai mult exercițiile alea. E mai greu de cap.

---Mamă! spune Christian pe un ton revoltător.

---Știi Eva? Christian mi-a spus multe despre tine.

M-am uitat la Christian cu o sprânceană ridicată, iar el a negat vehement.

---Mi-a spus că ești deșteaptă, frumoasă, drăguță și super de treabă, ba chiar ai și un aer misterios.

---Tată! spune Christian pe un ton ascuțit.

Chiar așa Chris? M-am uitat din nou la el, având un rânjet cât China pe față, iar el s-a înroșit. Aha, deci. Tatăl lui spune adevărul!

---Nu îl crede! Zice numai prostii. Înainte de a mai spune alte tâmpenii, aș vrea să ne scuzați. Noi mergem să ne apucăm de treabă. Spune și mă conduce spre camera lui.

Am ajuns în camera lui. Totul era ordonat, și culmea, e băiat. La mine în camera este cam totul vraiște, și sunt fată. Avea o mulțime de șepci așezate ordonat, ochelari, încălțăminte, haine... Tot! Mi-a făcut semn să mă pun în pat, iar după vreo două ore de explicat niște formule și făcut exerciții, pot spune că am ieșit cu viață de acolo. La final, m-a întrebat dacă mă poate duce acasă, iar eu am aprobat pentru că nu eram sigură că mai știu să ajung acasă. Am urcat în mașină și am văzut că era nervos.

---Uite, tot ce a spus tata azi, spune și oftă zgomotos, nu este adevărat. Sunt doar niște baliverne de ale tatei. Nici nu știu de unde a scos chestiile alea.

I-am spus că e ok, că nu mă deranjează, dar știam că mă amuză teribil ceea ce a spus tatăl lui. Am început să vorbim despre chestii de școală pana acasă, iar când am ajuns în fața casei mi-a deschis ușa.

---Chiar a mers bine meditația azi! a spus și mi-a zâmbit.

---Da, chiar a mers bine în ciuda a ce ne gândeam noi...Chris, eu te las pentru ca trebuie să mă duc în casă! Spun și îi fac semn spre tata care se uita la noi. Noapte bună!

---Noapte bună! spune, apoi vine mai aproape de mine și mă pupă pe obraz. Rămăsesem dator! îmi spune la ureche. 

Popularul si tocilaraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum