Popularul si tocilara

Am încurcat-o!

Eva P. O. V. 

Am intrat în casa buimaca. Papa se uită surprins la mine si mama era fericită, cred.

---Parca ai zis ca este un coleg de clasa și bancă! spune papa încruntat.

---Johnny, lasă fata în pace. A crescut și ea! La urma urmei trebuie să aibă și ea un iubit.

---Până nu intră la facultate nu o să aibă așa ceva! spune papa și mă uimește.

---Când vei auzi ca este împreună cu el sa nu te miri!

---Când o să o vezi cu burta la gura sa nu te miri.

--- Încetați! Nici macar nu suntem prieteni încă. Suntem colegi și în viitor prieteni. Si papa, nu credeam ca ma vei subestima așa! le spun și plec din sufragerie.

Mama mi-a adus cina în cameră, iar la nici cinci minute a intrat și papa în cameră.

---Draga mea, imi....

---Ce? Ai venit să îți ceri scuze și să imi impui să mai vorbesc cu el și să ma mut în altă bancă? Ei bine, nu o să îți iasă! îi spun supărată.

---Într-adevar, venisem să imi cer scuze. Totul în capul meu a sunat altfel.

---Si eu care credeam ca am un tată iubitor, protector și bun. Dar m-am înșelat. Am un tată egoist, căruia îi pasa ca fata lui să fie cuminte, să nu calce strâmb și să vină cu burta la gură.

---Eva... spune pe un ton amenințător.

--- Aaa, vai! Imi pare rau! Si în capul meu suna altfel. Ii spun și îi zâmbesc. Oare de ce nu poți să înțelegi că a fost prima persoană cu care am interacționat la liceu? Doar îl ajut la matematică, fiind amândoi obligați să facem asta. Nu numai noi facem asta, toată clasa face chestia asta. Poți să încerci să nu mai fii atât de comunist și să încerci să îți mai pese și de mine, nu numai de imaginea ta de avocat și părinte? Până la urmă, jumătate din viața mea ai fost plecat, iar atunci când am avut nevoie de tine nu erai acolo, înțelegi? Încearcă măcar acum să te prefaci că îți pasă, te rog.

După ce am terminat de vorbit, i-am văzut fața uimită, dar în același timp și dezamăgită. A plecat din cameră, apoi mi-am luat haine și m-am dus sa fac un duș. După ce am terminat, am ieșit din cameră și i-am spus mamei că ies puțin afară să iau aer și că poate o să mă plimb prin jurul casei. După ce mi-am luat telefonul, am ieșit din casă și am început să mă plimb pe stradă. Am mers cam zece minute și am auzit o mașină oprindu-se brusc lângă mine.

---Bună, papusă. Te fac o tură cu mașina?

---Nu, mulțumesc! spun și grăbesc pasul spre casă.

Am vazut ca s-a dat jos din mașină și s-a apropiat de mine. Aoleu! Mirosea a băutură, mult prea multă băutură.

---Sigur nu vrei? mă întreabă băiatul, apoi rânjește.

---Nu am nevoie. După cum arăți, eu zic sa ai grijă cum ajungi acasă. Așa că gândește-te cum poți să ajungi tu acasă, în loc să întrebi fete pe stradă să le faci o tură, bine? îi spun și mă îndepărtez de el.

---Se pare că rățușcă a prins glas! spune și se apropie iar de mine.

---Ratușcă? îl întreb surprinsă.

---Esti așa mică! Și în plus, imi plac tipele înțepate. Spune și mă ia de șold.

---Dă-mi drumul! îi spun, apoi încerc să scap din strânsoarea lui, dar degeaba.