3♧ Hanorac galben

36 4 0
                                    

- Ești gata?, îi spuse Stilles Helenei .

Helena coboară scările în grabă.

-Deci astăzi mergem în pădure cu clasa, tre să fim atenți, am o presimțire rea, spuse Stilles.

Helena dă din cap afirmativ.

  - Bun, gata elevi suntem toți nimeni nu lipsește, spuse profesorul de biologie.
 
Elevii și profesorul de biologie merg pe drum de mai bine de o oră, începe să se întunece, unii dintre elevi întreabă profesorul când o să plece din pădure,

-stați liniștiți elevi mai avem de mers puțin și vom ieși pe partea cealaltă a pădurii,  spuse profesorul.

Pădurea arată înfiorător cu cât se intuneca mai mult.

Stilles și Helena aruncau priviri suspicioase, adică nu e ca și cum nu au mai fost prin păduri sau nu au făcut chestii pe care un om normal nu le ar face, dar ei știau că în această pădure nu au ce căuta cei slabi de înger, nici măcar ei, iar ei nu sunt orice fel de adolescenți sunt mai speciali și nu sunt singurii. 

-Unde e  Paige. ?  , spuse un elev.

-Chiar așa unde este Paige? , întreabă un alt elev.

     Toată lumea începe să se panicheze.

- copii stați liniștiți, ne vom despărți în două perechi și o vom căuta, nu cred că este departe de noi.  ( spuse profesorul de biologie. )  deci  Isaac, Stacy, Bret, Garret, Raven,  Lili, Harley, Mourice, Christopher, Eva, Mary și Stilles voi veți veni cu mine, iar restul căutați prin apropiere, să nu vă pierdeți în cazul în care o găsiți pe Paige sau se întâmplă ceva să strigați.      apoi profesorul și cei 12 elevi pleacă    , iar ceilalți 12 printre care este și Helena caută prin apropiere. 

Helena se tot uită împrejur are impresia că este urmărită, ei bine așa și era.

-Aaaaa. Se aude un țipăt, Merredith  era îngrozită de cea ce văzuse, toată lumea se apropie de ea și vede cadavrul lui Paige plin de sânge ca și cum cineva sa r fi jucat cu Paige apoi ar fi bătut o brutal, iar apoi înjunghiată, șiroaie de sânge se scurgeau pe pământ până la tenesii Helenei, Helena fiind cea mai aproape de cadavrul lui Paige iar ceilalți împrăștiindu se prin pădure după ceilalți elevi care erau cu profesorul de biologie. Helena stătea nemișcată și privea prin jur, știa că, ceva sau cineva o urmarea .ea a văzut din întuneric printre copacii cei înalți o siluetă înaltă , sau o umbră era neclar pentru ea să vadă noaptea din cauza ochelarilor de soare pe care îi poartă întotdeauna .Din instinct și a întors capul în partea dreaptă și ai fi putut spune că vede  un copil mic țopăind spre acea siluetă, dintr o dată umbra copilului dispăruse la fel și silueta cea înaltă, sângele Helenei fierbea de nervi și în același timp și de frică,  a început să meargă să și caute colegii dar nici urmă de ei, ei sa u îndepărtat de mult de cadavrul lui Paige,Helena  își căuta un reper pe unde să meargă, când văzu prin ceață niște urme de oameni agățați și spânzurați .sa apropiat din ce în ce mai mult și erau câțiva dintre colegii ei, erau spânzurați ,plini de sânge , unii aveau niște zâmbete crestate pe obrazi, iar unora le lipseau organele interne. Helena era îngrozită de cea ce văzuse, dar totuși nu se dă bătută și merge mai departe pentru ai găsi pe restul, la un moment dat  a auzit niște țipete, pe lângă ea au trecut trei elevi care acum jumătate de ora  erau cu profesorul de biologie pe partea cealaltă a pădurii,

-Helena, numai merge înainte, o să murim cu toți dacă mai stăm  (au spus elevii în fugă ) 

Helena a înghițit în sec și a mers încă doi metri și a dat de cadavrul profesorului de biologie fără cap,
Prin fața ei a trecut o fată care semăna atât de tare cu Nina doar că era îmbrăcată într o fustă scurtă neagră și un hanorac mov cu șosete în dungi negre și roși, fata ținea în  mână un cuțit plin de sânge care se scurgea pe jos, iar în cealaltă mână era capul profesorului de biologie  , dintro dată acea fată dispăruse.

Din acel moment Helena trebuia să facă un lucru, mintea ei îi stătea doar la faptul ca trebuie să îl găsească pe STILLES, fiindcă cadavrul lui nu la văzut încă, era o șansă ca Stilles sa fie în viață, sau poate că era deja mort .

Helena merge până în inima pădurii , îi se părea că cineva o urmărește, dar Helena de când a intrat în  pădure până acum nu sa uitat deloc în spate , fiindcă știa că dacă se va uita în spate va fi luată.

 
    Din întuneric i se arată o persoană care stătea cu spatele la ea, era un băiat cam de 19 ani. Ea se apropie tot mai mult cu speranța că ar putea fii Stilles.  A observat că acel băiat purta un hanorac galben cu glugă pe cap, Helena se oprește și își dă seama că acel băiat nu era Stilles și nici un alt coleg de al ei  .
  Helena dă să se întoarcă dar este lovită de o rangă de metal, Helena cade jos și se simte amețită își simte propriul sânge scurgându  se pe frunte, dă să se ridice dar este lovită încă odată ,de data asta  ochelarii de soare ai Helenei cad și se sparg în timp ce fac contact cu pământul rece.   Băiatul cel misterios se apropie pentru a i da ultima lovitură, totuși Helena a avut timp cât să se ridice și să prindă ranga în mâini pentru a contracara atacul, băiatul se dă în spate câțiva pași, în acel moment Helena la privit mai îndeaproape și a constatat că acel băiat purta și o mască neagră cu o față tristă pictată cu roșu care era chiar înspăimântătoare.
    Băiatul se apropie de Helena foarte repede , (probabil că era nervos ,)  , era gata să o pocnească pe Helena drept în față, dar noroc că Helena era puțin scundă ajungea până la pieptul acestuia, așa că ea  și a poziționat piciorul stâng în față și dreptul în spate  pentru a avea echilibru, și și -a întins mâinile  cu palmele deschise  a așteptat să se apropie de ea și la înpins cu toată puterea atingându și palmele de pieptul lui, acestea făcând o plesnitura zgomotoasă la atingerea pieptului lui. El fiind aruncat într un copac. Helena nu mai stă pe gânduri și o ia la sănătoasa prin luminişuri, când dintr o dată se izbește de ceva zdravăn și cade jos, spre surprinderea ei era o persoană  și o ajută să se ridice, Helena își deschide ochii ei cei roșii larg la ce vede, era un băiat bine făcut și înalt care avea o costumație de bufon în albastru și roz, cu părul tot albastru , lung și prins în cozi iar la capătul cozilor era prins cu niște clopoței, dar ce o îngrozește mai rău pe Helena este că avea pe umărul drept un ditamai ciocan plin de sânge, acesta o ridică și își face o plecăciune apoi îi sărută mâna, ea își trage repede mâna și se uită iritată la el.

- De ce o fetiță așa de drăguță  ca tine merge noaptea prin pădure singurică? .dacă cineva vrea să te prindă și să ți facă vreun rău? (Intrebă acesta )

Helena nu îi răspunde la întrebare și se îndepărtează de el, ea și a dat seama că el este un criminal la fel ca celălalt de dinainte .

-De ce fugi de mine scumpo? ,nici măcar nu am făcut cunoștință, lasă mă să mă prezint. Eu sunt Candy. ....  ( nu termină bine propoziția că este lovit în cap de o bâtă de basseball )

- Nimeni nu se atinge de  fostul meu căpitan de lacrosse! !!! (Era Stilles ) .  Helena, ce mama naibii faci aici cu bufonul asta drogat?  Și mai important, unde Îți sunt ochelarii de soare? și de ce ești plină de sânge? 

- Nu contează, acum să plecăm de aici.    Spuse Helena obosită și nervoasă.

    Helena și Stilles se îndepărtează de acel "bufon " și la un moment dat se aud sirenele de poliție.

-Apropo, am uitat să îți spun l am sunat pe tata să vină  (spuse Stilles )
    -Copii sunteți bine ?   Spuse Noah Stillinski, șeful poliției și tatăl lui Stilles.

-Da tată suntem bine  (spuse Stilles sărind în brațele lui Noah )

    Helena era nedumerită de cea ce se întâmplase  . Intre timp erau și ceilalți elevi care au fugit, se pare că dintro clasă de 25 de elevi au mai rămas doar 5 elevi cu tot cu Helena și Stilles.

Dar ce era mai grav era că  Helena era urmărită de mai multe perechi de ochi.



ALFA LA PUTERE ( CP & TW ) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum