ALFA LA PUTERE ( CP & TW )

7 ♧ Ascultă ordinele lui Clokworck.

Tocurile i se aud la fel ca și bătăile de inimă, în timp ce grăbea pasul
O săgeată îi trece prin fața ochilor, semn că urmează mai multe săgeți.
Ahh. ... Cred că glumești, nu am timp de joacă acum.
Mai multe săgeți se îndreaptă spre ea, aleargă departe dar este înconjurată de mai multe umbre, dar dintro dată sa făcut lumină.

-Nu te bucuri că am aprins lumina?

-Să zicem, că da, .

-În fine să plecăm de aici Jane, .

-Lasă mă să ghicesc, ești nerăbdătoare să îți vezi micul criminal, sau mai bine zis mica vânătoare, spuse pe un ton ironic.

- Mai vedem noi cine râde la urmă , spuse Clokworck în timp ce își infaşura  mâna , sangera puțin.

-Da ce să zic, ești bine, lasă mă să te ajut, spuse Jane apoi o ajută pe Clokworck să și infasoare mâna .

Helena se trezi dintr un somn sucit, era singură în cameră și era întuneric, se ridică din pat încet, iar picioare ei fiind amorțite din nou,   trage draperiile ferestrelor
De data asta avea ochii închiși, și îi deschide încet, afară era o ceață prin care se puteau observa zeci de stejari bătrâni și mari, ochii Helenei încep să lăcrimeze două lacrimi lungi până la obraji, într o fracțiune de secundă ea își amintește ce are de făcut să scape din acel loc să meargă înapoi în Beacon Hills .

-De ce ești tristă

-Helena tresări puțin când își dă seama că în cameră era Nina.
-Dacă băteam la ușă nu îmi răspunde ai, așa că am intrat singură, imbraca te repede,( îi aruncă niște haine pe pat )
Ți am lăsat o pereche de bocanci jos în dulap, grăbește te te aștept jos. Pleacă din cameră lăsând o pe Helena cu un milion de întrebări în cap, Helena vede că Nina i a  lăsat  un sutien negru, un tricou verde închis, o pereche de șosete în dungi alb-roz, ( nu prea erau pe gustul ei ) ,  și o fustă până deasupra genunchilor dintr un material fin negru, își ia bocancii din dulap, apoi stă puțin pe gânduri la marginea patului,              " oare  Theodore știe ce s a întâmplat cu mine? , poate mă caută, dar Stilles ce face? E bine? ,mătușa Melisa ce o să spună, Jordan Parish?  , dacă  nu mă găsesc, eu trebuie să îi caut,am alte lucruri mai importante de făcut decât să stau aici cu criminalii ăstia, aceste gânduri îi trec Helenei într una prin cap până când Cineva trântește ușa și ea tresare .
- Te ai schimbat, întreabă Candy pop cu mâinile la ochi, Helena tot nu spune nimic doar stătea cu mâinile încrucișate și se uita la Candy pop care părea că se joaca de 'a va ți ascuns ' cu ea.
Întrun final Candy își ia mâinile de la ochi și se uită furios la Helena.
-pe bune Hell, să ști că ,cu mine poți să vorbești orice ,în fine haide avem treabă, spuse în timp ce o ia pe Hell de mână , apoi coboară scările repede, la fel ca și în ziua anterioara era pustiu în acea casă, nici Nina nu mai era, Candy și Hell merg direct în bucătărie unde Hell își bea cafeaua și Candy bea un ceai de fructe .
Candy încerca să vorbească cu Hel , ea îi dădea din cap ușor sau spunea cu jumătate de gură un simplu 'Da sau Nu '. Cineva intră și  le atrage atenția, era un băiat ce purta un hanorac albastru închis, părul era maroniu, și avea o mască albastră doar cu niște găuri în zona ochilor cu negru vâscos, după felul în care mergea dădea o impresie serioasă și misterioasă despre el.
-Hei E . J ,ai tu grijă de Sally, îi spune Candy
- Bine, apoi incuviinteaza cu mâna, acesta  merge la frigider și scoate un mic pachet infasurat, îl pune pe o farfurie și îl taie în două ,se simte un miros sec, era carne crudă acompaniată de lichid roșu,  băiatul iese din bucătărie la ieșire se întoarce și se uită lung la Helena, își ridică mâna dreaptă  în aer și o scutură scurt  , apoi pleacă.
-El este E.J vine de la Eyeless Jack, îi spuse Candy , haide avem treabă, cei doi merg în living unde văd un băiat cam de 15 -16 ani cu îmbrăcămintea verde  cu niste ochi rosi negriciosi stătea pe o canapea, acesta îi saluta primul
- Bună Candy, Salut Helena, spuse cu un zâmbet pe fata. Helena se întreba de unde știe cum o cheamă și de ce este așa bine -dispus.
-bună Beny, spuse Candy în timp ce îl freca pe părul lui blond.
-Hei, nu mi mai spune Beny, doar Sally are voie, se înfuria ochii lui străluceau tare.
-Bine Ben, pa
Hel și candy pleacă din living, merg pe un colidor lung apoi ies afară pe o ușă din metal mare, Helena își dă seama că nu era o casă , era un conac uriaș  înconjurat de stejari înalți, Helena se uita lung la conac.
-Hai Hel, strigă Candy, Helena grăbește pasul prin pădurea înconjurată de ceață. După un drum prin pădure de aproximativ 3 Km, merg pe o șoseauă încă 500 de metri, .
-Uite nu avem mult timp la dispoziție deci trebuie să ne grăbim, am primit ordinul de la Clokworck să incendiem această casă, se uitau la o casa peste drum .
-Poftim. ... spuse Helena cu gura căscată.
-Acum poți să vorbești. Asta e bine haide.
-Nu, spuse ea hotărât
-Trebuie să ascultăm ordinele, altfel. ..
-Mie nimeni nu mi a dat ordin ce să fac.
-Clockwork ne a dat ordin, toată lumea din conac urmează ordinele lui Clokworck, iar tu ești obligată să te supui.
-Nu. .
-Vino, o trage după el în spatele grădinii casei;  Ascultă ordinele lui Clokworck, Slenderman îi spune ce trebuie să facem, iar dacă nu o facem, avem probleme mari cu Slender , Îți amintești.
În acel moment Helena își amintește și acum își dă seama cine e Slender, este creatura ce a luat o. Normal ca Hel nu se va supune, trebuie să scape, ea nu ia ordine, Helena dă ordine cel puțin înainte.
Candy îi face semn să îl urmeze
Aceștia intră în casă pe ușa din spate, înăuntru era întuneric, nu se auzea nimic.
-haide. ... spuse Candy încet avea în mână un bidon cu benzină, Helena avea în mână o cutie cu chibrite , Candy a împrăștiat benzina pe toate holurile casei și pe uși,   Candy o tot căuta pe Helena , ea era în bucătărie.
-Ce faci aici, lasă cuțitele, hai să ieșim repede , Candy o imbranceste pe Hell, ustensilele de bucătărie cad pe jos, se aude o zarvă mare, de la etaj se aud pași, Helena și Candy ies din bucătărie și dau spre ușa de unde au intrat, dar nu ajung să iasă fiindcă niște gloanțe sunt îndreptate spre ei, din întuneric iese la iveală o siluetă masculină și zvelta, era un barbat  de vârstă mijlocie era înarmat cu pistoale.
-Ți am spus să mă asculți, atât mai apuca candy să îi spună Helenei, apoi au fugit în grădină , în urma lor fiind acel bărbat  .
-când spun eu, îi dai foc, înțeles, spuse Pop. Helena incuviinteaza ,
Pop își scoate  din buzunare niște cuțite din argint cu ajutorul acestora se ferește cu toată grația de gloanțe  Helena merge prin spatele barbatului și îl împroașcă cu cea mai rămas din bidonul de benzină, dar apoi este aruncată într un tufiș, Candy este tot mai agil reușește să îl injunghie în umărul drept, dar și el ajunge fiind împușcat drept în umăr, Candy cade la pământ, bărbatul este gata să îl împuște.
Helena se trezește din acel tufiș, și din întâmplare  dă de ceva tare, era normal ca candy să meargă oriunde cu acel ciocan înfiorător de colorat și plin de sânge   , dar de ce l a lăsat în tufiș, Helena își simte   propriul sânge pe frunte  , începe să apuce ciocanul în mâini, pentru un moment    îi este greu cât să îl ridice apoi, toată durerea a dispărut,   Helena se simțea invincibilă cu ciocanul lui Candy în mână ochii i sa u aprins înapoi în roșeața de odinioară, mergea calm, drept înainte cât să ajungă în spate la barbatului care era gata să îl împuște pe candy, o singură rotație cu ciocanul , apoi îl lovește fără îndoieli, momentul perfect ca candy să îl prindă și să îl lege de un stâlp , găsește chibritele și freacă unul de cutie, o singură flacără aruncată de candy și toată gradina a luat foc, focul ajungând la barbat și de la el la casă, un spectacol de flăcări se petrecea în ochii lui Candy, pe fața lui ivindu se un zâmbet larg ce arată propia satisfacere , se simțea miros de ars, a carne vie arsă acompaniată de urlete de durere, Candy începea să râdă ușor.
-Hei, Hel Îți place ce vezi? ..... Hmmm.
Nimeni nu îi răspundea, unde ești?  Se întoarce și Helena nu era, pupilele lui Candy se dilateaza, se incrunta, fericirea lui devenind în furie.
-Helena , striga după ea. Helena  mergea în partea opusă a pădurii,    doar nu o să stea cu niște criminali, tocmai ce  a  ajutat  la uciderea cuiva , mergea în continuare prin întuneric, nestiind ce face, în fața ei apare doi ochi albaștri, întâi a crezut că e vreun vârcolac, dar din păcate nu era era un băiat îmbrăcat în alb hainele fiind pătate cu lichid roșu, zâmbea din neatins, avea un zâmbet crestat până la mijlocul obrajilor.
-Nu Îți dorești să mergi la culcare?  O întreabă râzând, apoi scoate din buzunar un cuțit micuț și îl aruncă în fața Helenei, cuțitul se oprește din traiectoria lui din cauza unui topor . Un băiat înalt  îi privea cu o mână pe un cuțit, iar cealaltă pe un alt topor , avea o centură la brâu cu câteva cutitase  și un pistol  , era îmbrăcat în haine de culoare militară, purta o mască pe gură, se auzea în jur doar respirația acestuia.
-Hei, uite l și pe micul Tobyas, spuse băiatul cu zâmbetul crestat.
- Taci. ..... mmm ... Jeff, vorbea foarte sacadat și lent, acesta scoate și celălalt topor dar este întrerupt de o voce feminina.
-Opriți Vă acum, din spatele celui cu toporul ies două fete, înalte, una era toată palidă cu părul negrul ca tăciunele, purta o rochie neagră, cu niște tocuri care îi dădeau o impresie de superioritate, cealaltă care a vorbit avea parul de un roșcat spălăcit spre maro, avea un ceas în partea dreaptă a ochiului, și la fiecare capăt al gurii avea câte o cusatura în formă de x.
-Și unde crezi că fugi, îi spuse cea palidă Helenei.
De ce nu vorbești? O întreabă iar, privind o din toate unghiurile și studiind o în detaliat pe Helena.
-Unde e Candy pop, a întrebat  fata cu ceasul în ochi.
Din îndepărtare se aude o voce strigând.
-Stați. Candy răsufla sacadat de la alergat.
-candy de ce ai lăsat o să fugă?
-Mmm, nu Clokworck eu și Helena ne jucam de a v ați ascuns, și tocmai am găsito  , și m a ajutat în misiune.
-Serios? Ar trebui să vă credem. Spuse Jeff.
-Da, uite acum plecăm spre conac. Spuse Candy în tip ce o trăgea pe Helena după el înapoi la conac.
-Haide sa ne grăbim, îi șoptește la ureche, Candy și Helena îi lasă în urmă pe cei patru.