Destin, nu coincidență.

Seara fetelor

Ron este mulțumit de ceea ce am aflat despre fiica preotului problemã, și cel mai bine, este de acord cu ideea de a vorbi cu soția lui în particular despre asta. Petra ar vrea chiar sã meargã la acea bisericã, dacã asta nu îi schimbã pãrerea lui Iacob înseamnã cã este din piatrã sau mai de grabã zidit în piatrã, piatra asta fiind numitã principii proaste.

Alessia a ajuns chiar la timp pentru cinã, nu cred cã ar fi întârziat pentru nimic în lume, ca orice altã persoanã de pe planeta asta, adorã mâncarea pe care o face Victor. Dacã nu ar fi fost sportiv, sigur ar fi avut o carierã bunã ca bucãtar șef.

-Din fericire pentru tine Alessia, spune Ron, ai venit într-o zi când gãtește carne.

-De fapt, domnule Winston, mie îmi place sã mãnânc legume. Și eu sunt sportivã.

Ron mustãcește și o studiazã puțin.

-Și despre ce aveți de gând sã bârfiți în seara asta fetelor? întreabã Victor.

-Despre bãieți probabil, intervine Ron, am trecut pe la liceu sã vorbesc cu directorul vostru și am vãzut câțiva promițãtori, dar erau îmbrãcați în trening.

-Și eu mã îmbrac în trening, spune Victor.

-Ron este singurul extraterestru de pe planeta asta care nu se simte confortabil în trening, îl tachinez eu. Cum poți sã stai tot timpul în materialele alea sufocante.

-Sufocante? întreabã el revoltat. Hainele mele nu sunt sufocante, chiar crezi cã eu port costume din poliester sau accesorii din plastic?

-Sunt sigurã cã nimeni nu crede asta, afirmã Alessia.

-Mulțumesc dragã, spune Ron. Ele cu siguranțã vor vorbi despre Damian. Sau era Darius?

-Dimitrie! exclam eu.

Arunc o privire spre Alessia care deja a început sã se îmbufneze, dupã privirea lui Ron presupun cã și el observã schimbarea ei de spirit. Victor mãnâncã în continuare fãrã sã fie prea atent la conversația noastrã.

-Tu ce pãrere ai despre Dimitrie? o întreabã Ron pe Alessia.

Alessia strâmbã din buze și se joacã cu furculița prin mâncare. Ar vrea sã se eschiveze probabil sau poate nu a observat cã Ron a întrebat-o pe ea, dar asta este puțin probabil. Trebuie sã îmi spunã de ce nu îl place în cele din urmã.

-Pare... de treabã, rãspunde ea în cele din urmã. Iar Melanie pare sã îl placã.

Eu comunic cu Ron prin grimase, sper doar cã Ale nu observã. Lui Ron i se pare cã ar trebui sã vorbesc cu ea, pentru cã este evident cã ceva nu îi convine, iar ea este prietena mea cea mai bunã. Ron mereu spune cã prietenii sunt cei mai importanți, mai ales cei pe care îi denumim cei mai buni prieteni, Știi cine îți va fi alãturi când totul se destramã? Doar cel mai bun prieten, trebuie sã ai pe cineva de încredere cãruia sã îi spui totul fãrã sã îți fie teamã cã ar putea spune mai departe mi-a spus el, iar aceea persoanã este cu siguranțã Alessia.

Dupã ce terminãm mergem în camera mea unde rãmânem tãcute cât timp ce așteptãm ca Ron și Victor sã plece, i-am auzit orbind și astãzi ies în oraș cu niște prieteni. Opțiunile noastre erau ori sã dãm o petrecere acasã la mine, ori sã ieșim în oraș. Am ales sã ieșim, pentru cã probabil nu vom reuși sã strângem înainte sã se întoarcã Ron și Victor, iar Victor urãște mizeria. Ron m-ar certa pentru cã nu am dat o petrecere când era și el acasã.

Îmi dau bluza jos și o înlocuiesc cu un hanorac negru care are un trandafir roșu imprimat pe piept, Alessia se lupta cu sutienul și pierde, așa cã mã grãbesc sã o ajut sã îl închidã, dupã care îi arunc hanoracul meu negru cu fermoar, care are pe spate fața lui Marilyn Manson. Merg și deschid geamul de la camera mea.