Lafel ca la inceput

36 2 0
                                    

Sosise clipa cea "mare".Ma gandeam non-stop la cum va fi viata mea din acel punct.Ce conseciiinte ar putea avea aceasta "intelegere" facuta cu Spintecatorul."Ce o sa fie voi vedea.Important este ca m-am intors".

Incet ma apropiam de trup si incepeau sa apara cateva fascicule de energie.Apoi altele.Si tot asa pana cand am atins trupul.Nu stiu exact ce s-a intamplat mai apoi pentru ca totul se facuse negru.Dar cand imi revenisem eram in pat,soarele stralucea si erau cativa nori pe cer,semn ca urma ploaia.

"A fost un vis?Daca <<da>>,a fost prea dat naibi".Dar cand sa scot mana de sub patura am incremenit.Tineam ceva in mana.Ceva ce nu ar fi trebuit sa existe.Imi trageam cu spaima mana sa vad obiectul,dar inainte sa termin ce aveam in cap,o voce imi ingheata sangele in vene.

-Nu a fost nici macar un vis prietene.Totul a fost,este si va fi real.Acela este Permisul Mortii.Eu am vrut sa fie un inel,dar nu puteam sa introduc energia necesara scopului pentru care le cream,asa ca am ales insigna.Poti sa o porti si ca un colier daca vrei.Dar de preferat sa ai Permisul la tine non-stop.

Pe masura ce Spintecatorul vorbea,imi reveneam din soc si puteam gandi limpede.Scoasem Permisul la umina ca sa-l pot observa.Dar cat timp Spintecatorul statea si-mi povestea despre munca lui si tot ceea ce insemna "moarte",o asistenta intra in salon.

-Aaaa,buna dimineata!Cum te simti?

Eu ramasem masca.Spintecatorul era chiar in fata ei si ea zambea si-si vedea de treaba.Pai bine,dupa ce plecase ma mai calmasem.

-Ea nu te poate vedea.

-Nu.

-Nici restul lumii.

-Nici atat.

-O sa fie super smecherie.O sa mai am parte si de alte surprize?

-Pai daca ti-as spune,nu ar mai fi surprize.corect?

Decizia de a protejaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum