Decizia de a proteja

Povestea Korei

-Păi ce s-a întâmplat de ai vrut sa mergi în Ordin?

-Simplu.Iubitul meu vroia sa meargă,și cum fetele erau acceptate mai rar,am zis sa risc.

Bun,deci ma înșelasem când am crezut ca era "el" în loc de "ea".Dar nu mai fa asa.Și nu-ți simțul critic pentru ca nu spun toate detaliile din prima pentru ca ar fi plictisitor.As fi putut începe cu sfârșitul și sa termin cu începutul.Dar atunci unde ar mai fi farmecul dacă ai ști deja tot ce va petrece?Deci,revenind la ea.Nu arata ca o femeie normala,de aceea am presupus ca e bărbat.

-Și cum e faza cu "nu tocmai"?

-Pai nu eu aveam inclinație spre Întuneric...El avea...

Și ochii încep sa-i lăcrimeze.O durea sa povestească acea întâmplare si se vedea cu ochiul liber.

-Oprește viscolul.Hai sa vorbim.După,dacă este necesar,continuam lupta.Dacă o sa ma învingi nu o sa mai ai pe nimeni în cale.Dar momentan hai sa facem asa.Ce spui?

Și ii întind mana zâmbindu-i.Nu era nici o șmecherie ca sa o învingi.Doar vroiam sa o ajut.După tonul vocii a suferit mult și îmi părea rău de ea.Plus ca nu înțelegeam de ce ea e Umbra când defapt nu avea treaba cu Întunericul.Ea face semn din cap ca este de acord,îmi da mana și ne lăsăm pe pământ.

-Întâi spune-mi cum te numești,abia apoi ce s-a întâmplat.

-Ma numesc Kora.El se numea Whisper.Ne stiam de mici copii si am ajuhns sa ne indragostim inainte de liceu.Defapt atunci ne-am dezvaluit sentimentele.Ma invitase in oras la un spectacol de circ.Si intr-o pauza cand aranjau scena pentru urmatorul numar...

Incepuse sa zambeasca si lacrima.Dar nu de tristete.Isi amintea cu placere de acel moment.Cine nu si-ar aminti?

-...el imi spusese "Ma duc sa mai iau floricele.Vin in cinci minute".Chiar dupa ce a plecat,a aparut prezentatorul."Doamnelor si domnilor,fetite si baietei!!!!Astazi este o zi foarte speciala,atat pentru cateva persoane,cat si pentru circul nostru,deoarece avem un invitat foarte special!!Domnisoara Kora este invitata sa pofteasca alaturi de mine!".Era sa lesin.credeam ca e doar o coincidenta de nume dar apoi "Domnisoara de pe locul cu numarul 259!!!".Toti se uitau imprejur si imi era frica,dar m-am ridicat si am mers in fata.Cand am ajuns langa acel domn,el ma luase de dupa gat,si facand cu mana sa opreasca muzica de circ,se uita la mine."I-a spuneti-mi stimata domnisoara,de cat timp il cunosti pe acest tanar care te-a adus in aceasta zi la noi la spectacol?".Eu,rusinata toata,abia i-am raspuns "De mici copii.nici eu nu mai stiu exact."."Ei bine Kora,el a venit la noi si ne-a rugat sa iti spunem ceva in locul lui".Atunci au inceput sa vina toti acrobatii,dresorii si clownii in cortul cel mare cu cate o floare in mana.Nu aveau doi aceeasi floare.