Decizia de a proteja

Voci interioare:Ucide sau vei fi ucis

Stateam toti patru in liniste.Eram pregatit de orice se putea intampla."Chiar orice?".Cel din fata noastra nu facea mai nimic.Doar murmura ceva."O incantatie sunt convins.Dar ce fel?".Dupa cateva minute,ridica incet mana,cu degetul indreptat spre Kora.

-Ti-ai semnat condamnarea.In clipa in care i-ai raspuns acestui Gardian.Am avut o intelegere.Tu faci ceva pentru mine,iar eu ceva pentru tine.

"La ce se refera?".Nimic nu mai avea logica.Bun,deci sa recapitulam:doi posibili Gardieni in spate,o Umbra teribila gata sa macelareasca tot ce-i pica in mana in fata,tensiunea la maxim,iar eu planuiesc sa trag de timp.Nu era un rezumat la care as fi sperat,dar nu prea aveam ce face.Cu fiecare clipa nelinistile ma paraseau,si am ajuns la un calm incredibil.Am zis sa sparg tensiunea.

-Cum te numesti?

Raspunsul a venit de la cine nu ma asteptam.Primele cuvinte care le auzeam dinspre Whisper.Dar nu el le spuse.

-El este un fost ucenic al Spintecatorului.A facut o intelegere cu Kora ca sa isi recapete coasa.Ea trebuia sa ii aduca 1000 de suflete de Gardieni,iar el l-ar fi readus pe Whisper din umbra.Nu are nume.Dar are o putere incredibila.

Iar mai apoi dinspre Kora.

-Planul lui mergea bine,pana cand a ajuns la tine.Tu ai fi fost ultimul.Iar faptul ca ai rupt lantul cred ca nu i-a picat bine.

Dar de ce trebuia Kora sa-i aduca sufletele?De ce nu isi facea treaba singur?Un raspuns mereu da nastere unei intrebari.Asa ca am ales sa actionez.Daca tot ce am auzit e adevarat,atacurile normale nu ar fi avut efect.Nu stiam ce sa fac.Doar stateam pregatit sa incasez lovituri."Halal Templier.Nici nu stiu ce am de facut".Urmatoarea lui replica m-a cutremurat.

-Hai sa jucam un joc.

-Cum ar fi?

-Exista doar o regula:ucide sau fi ucis.

Am ramas mut.El isi scoase un fel de sceptru dintr-un saculet pe care il purta la curea.Era un om,dar nu era nimic uman in el.Se pregatea sa atace.Din sceptru iesea energie.Nu era greu de inteles de ce facea asta.L-am copiat,lasandu-mi puterea sa curga prin toiag.Incetul cu incetul,lasam tot mai multa energie.Aerul din jurul nostru parca ardea.O secunda..

-Iata-ma..

Si s-a napustit spre mine.Am indreptat toiagul pe diagonala si l-am ridicat deasupra capului.Am reusit sa-l blochez,dar socul de energie degajat a fost extrem de puternic.Am facut un mic crater,la fundul caruia ma aflam intins eu,iar el,a fost azvarlit in aer.Eram blocat in pamant,il vedeam venind cu viteza pregatindu-se sa-mi strapunga pieptul.Dar inca nu capitulasem.Am inceput sa eliberez mai multa putere.Simteam cum eram cuprins de energie.O mica degajare a fost suficienta sa ma eliberez.In secunda urmatoare eram in picioare si gata sa lansez o sfera de foc.S-a ferit,dar a fost surprins de atacul meu,si am avut o mica fereastra sa ajung in spatele lui.

Eram la limita de fiecare data cand ma ataca.In schimb,el nici nu se gandea la lupta cu mine.De fiecare data cand aveam impresia ca l-am lovit,defapt trageam in gol.Folosea multe iluzii.Si nu doar in aparare.Nu stiam sigur cand venea spre mine sau cand se departa.Mergeam pe noroc.Si cred ca imi fortasem destul de mult norocul.

Tot ma uitam spre Kora si Whisper.Le ascultam vocile.Dar ei nu le auzeau deloc.Nu stiam ce sa fac mai exact.Doar atacam in gol si ma feream de imaginatia mea.Nu mai puteam sa fiu sigur pe nimic.