Era asa de evident ca o placea, si totusi ea refuza creada.
Si Jungkook suferea pentru ca ea nu mai este meditatoarea sa.
Jeon Jungkook FanFiction.
Limba romana le face probleme multor elevi, insa este si mai greu atunci cand esti coreean. Jungkook...
Adolescenta. Perioada in care sunt experimentate cele mai profunde sentimente, cele mai stranii senzatii, in care sunt varsate cele mai amare lacrimi si sunt aratate cele sincere zambete. Pe parcursul acestei etape, tinerii isi formeaza propria personalitate, se descopera pe sine si se indreapta incet spre realitate.
Insa cea mai cunoscuta tema este "iubirea". Toti prefera iubirea platonica, cea care este inca tanara si insuficient dezvoltata. O iubire ce este definita prin puritate. Iubirea platonica se dezvolta de la "Te plac" in "Te plac foarte mult" pana atinge apogeul de "Te iubesc".
Doua suflete virgine se unesc sub semnul unor senzatii straine cunoscute ca simtomele iubirii. Pana si prima atingere dintre mainile lor genereaza un sentiment straniu, descris de roseata din obraji. Aproapierea dintre doi tineri este o colectie de etape, fiecare avand titlul de "prima strangere de mana", "prima imbratisare", "primul sarut".O iubire proaspata este cliseica, insa fiecare cuplu presara asupra povestii lor amprenta originalitatii pentru ca sunt sentimente comune, dar totusi diferite.
Iubirea este literalmente un drog, un amestec de fericire cu speranta. Si poate de aceea relatiile dintre oameni sunt infricosatoare. Acele atingeri ce creeaza dependenta, acei fiori placuti ce te fac sa te simti ca innebunesti si ca iti pierzi controlul; toate sunt infricosatoare. Toata placerea simtita poate fi doar o iluzie a iubirii, o farsa a unui joc erotic.
Si chiar daca iubirea marturisita din suflet este acceptata si dezvoltata, la un moment dat se transforma intr-o rana care daca sangereaza prea mult devine fatala. Insa ce poate fi mai frumos decat sa te pierzi in ochii celui iubit si sa simti cum inima ta este scufundata in euforie? Fiecare atingere, contact fizic, iti cutremura intreaga existenta emotionata si slaba. Dar omul este total depasit inca de la inceput, si asta pentru ca aceasta atractie este esenta umana. Iubirea nu tine cont de nimic; ea este implantata in instinct.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
ღ
Jeon Jeong-guk se indreapta impreuna cu doi dintre cei mai buni prieteni spre noul liceu la care acestia aveau sa invete. Sunt doar trei adolencenti care chiar ar fi pierduti daca nu ar fi si hyung-ul lor acolo. In apararea celor trei, este o tara inca noua pentru ei, un oras nou si un liceu nou. Dar doar pentru ei. Cel mai mare parcheaza masina intr-unul dintre locurile trasate cu vopsea alba, asteptand ca cei mici sa iasa cu gentile-n spinare. Cei trei liceeni isi arunca zambete tensionate unul altuia, incercand sa-si faca pentru a mia oara curaj. Acum, serios, ce s-ar putea intampla?
Intrarea in scoala parea sa fie pazita de un gardian, insa asta nu prea conta pentru elevii care intrau in curtea liceului si asteptau ca orele sa inceapa . Drumul spre secretariat il stiau deja inca de data trecuta, cand venisera sa completeze actele pentru transfer. Hyung-ul a deschis poarta mica si albastra pasind spre usa ce ducea spre destinatia dorita. Urmat de fratele sau Jeong-guk si prietenii lui, a intrat in secretariat pentru a anunta venirea noilor elevi.
"-Clasa a 10-a A, clasa doamnei Popescu", ii se raspunde de catre o doamna blonda, cu ochelari, ce pare trecuta de 30 de ani. Cu numele acesta in minte, intreaba la cancelarie despre presupusa doamna Popescu. O femeie relativ micuta, roscata si creata, destul de in varsta, cu ochelari, se afiseaza in fata lor avand un catalog in mana.
"-Ma bucur sa va cunosc, Jung Ho-seok, nu-i asa? Eu sunt Simona Popescu si voi fi diriginta fratilor tai. "
"-Ah, pai stiti, numai Jeong-guk e fratele meu. Ji-min si Tae-hyung sunt prieteni foarte buni, dar sunt hyung-.. fratele lor de asemenea. Imi pare rau, sunt obisnuit cu Coreea." chicoteste roscatul realizand ca foloseste un limbaj strain acestei tari. Recent, ei s-au mutat in Romania din diverse motive. Acum trebuie sa se adapteze.
"-Deci, Jeon Jeong-guk, Park Ji-min si Kim Tae-hyung?"repeta femeiea mica si roscata numele scrise pe o bucatica de hartie, baietii ridicand mana pentru a evidentia al cui nume este cel citit. "Pai bine blonzilor",spune facand referire la cei doi frati, Ji-min si Tae-hyung, "haideti sa va arat clasa. Sala 7, sa retineti, da?"intreaba ea primind aprobari din partea celor trei,"Domnule Ho-seok, de aici preiau eu"ii se adreseaza barbatului care ii incunviinteaza. "Deci, doar Jeong-guk este fratele lui Ho-seok, dar voi doi sunteti gemeni?"pune o intrebare ce starneste rasul brunetului. Intr-adevar, este absurd sa spui ca ei doi sunt gemeni, trasaturile lor fiind total diferite, insa asta numai daca ai ochiul format in ceea ce priveste oamenii asiatici.
"-Pai, noi suntem frati, dar nu avem legaturi de sange."ii raspunde Tae-hyung.
Profesoara a incetat cu intrebarile, realizand ca nu este cazul si doar si-a continuat drumul spre clasa, ocazional certand alti elevi sa intre la ore. Cei patru ajung la etajul 1 al cladirii si parcurg aproape tot coridorul pana la sala de clasa. Multe priviri s-au intors spre cei trei baieti care atrageau atentia, din nou, din cauza trasaturilor asiatice. Ajunsi in dreptul salii 7, noii elevi intra in urma profesoarei fiind deja observati de restul colegilor alaturi de care aveau sa-si petreaca urmatorii trei ani. La prima vedere, clasa era oarecum acceptabila, primele minusurile care puteau fi observate fiind bancile vechi si mazgalite, poate chiar si putin rupte, si la fel de veche, tabla care inca functiona pe baza de creta.
"-Deci, copii, ei sunt noii vostri colegi: Jeon Jeong-guk, Kim Tae-hyung si Park Ji-min. Ei au venit aici tocmai din Coreea de Sud. Sper ca o sa va intelegeti bine." explica diriginta, dar doua fete deja incepusera sa tipe <Coreea> ridicandu-se in picioare. Clar erau fane kdrama si kpop. O sa fie o zi grea, isi spuse in minte Jeong-guk.
Hei, hei, hei!! M-am intors mai repede decat va asteptati, nu-i asa? :3 Pai stiti, nu am vrut sa mai astept asa ca am inceput de acum. Am schimbat si tehnica, iar povestea nu mai este bazata pe trupa BTS, ci pe familia BTS. De data asta va fi o poveste mai scurta. Dar ce parere aveti despre coperta? M-am chinuit mult sa o fac.
Deocamdata povestea poate pare plictisitoare si cliseica, dar nu o sa stau prea mult sa ma pierd in detalii, asa ca nu va speriati. :P Va rog, votati si aceasta carte si lasati comentarii. ^^
