ziua LXIII

2K 117 2
                                    

De fiecare dată când mă gândesc că peste 5 zile urmează să plec în Anglia, mai exact Londra, orașul visurilor mele, mi se luminează ziua.
Sunt a 5 a pe lista celor care or sa vina, dând afirmarea de a venii încă din prima zi. Am auzit că vii și tu, fiind antepenultimul pe lista. Din păcate Kate nu vine, avand grija de tatăl ei bolnav.
Aproape toți prietenii tai vin. Vine și Susan.. și Tiffany. Fix de ele aveam eu chef.
O sa fim mai multi elevi, din mai multe școli, din alte orașe. Poate îmi fac prieteni noi, nu stii niciodată.
Testele de dinaintea vacantei va trebui sa le dam imediat după ce venim din excursie. Trebuie sa iau neapărat o nota mare ca sa intru la universitatea dorita.
In acest moment sunt la ora de algebră și mă uit la tine. Parca ești pierdut în spațiu. Toată ziua ai fost așa. Mă întreb la ce te gândești.
Trag un ochi la tabla. Nu înțeleg nimic din ce scrie acolo dar trebuie să mă adaptez. Trebuie să învăț mult mai mult pentru a ajunge din nou la nivelul pe care îl aveam înainte să te cunosc. Parca îmi e dor de mine. Parca.
Mă uit din nou la tine. Acum și tu te uiți la mine. Ochii tai de smarald parca sapa in ochii mei de ciocolata. Ii ai plini de speranță, de uimire *presupun că ești uimit de mă uit la tine*, dar cel mai mult de tristețe. De ce? Ești trist că nu mai ești cu mine?
Aoleu! Proful își ridică privirea spre mine! Se ridică de pe scaun și înaintează spre banca mea! Ureaza-mi noroc, Doamne!

Two SmokersUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum