II.

212 33 6
                                    

Te-ai declarat al meu, pe veci,
Eram numai a ta.
Privirea, cea din ochii reci,
Acum m-ar îngheța.

Iubitul meu cu ochii verzi
Și părul ca tăciunii,
Tu ai ales, atunci, să pleci
Să furi magia lumii.

Nu te-ai gândit la noi, la mine,
N-ai vrut decât să fugi.
Nu te-ai gândit decât la tine,
La ce minciuni să-ndrugi.

Așteaptă-mă, spre tine vin.
Vin să-mi dai socoteală.
Mi-ai luat inima, tu, cer senin.
În piept m-ai lăsat goală.

Cioburi de sufletUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum