Înainte Să Te Fi Întâlnit // Kim Taehyung

25

                     Capitolul 25

     ━━━━━━ • ✿ • ━━━━━━

Îmi ridic privirea și îmi măresc ochii atunci când în fața mea era... Din nou el.

- Sun-Hii? Îmi rosteşte rapid numele, fiind surprins, dar și confuz de prezența mea.

- Hyun-Ki... spun și eu, fiind la fel de surprinsă.

- Nu-mi vine să cred că în sfârșit ți-ai adus aminte!

- Ce...?

- Numele meu. În sfârșit mi-ai spus pe nume! Îmi dau ochii peste cap, dar fără să mă pot stăpâni scot un mic zâmbet, văzându-l atât de entuziasmat pentru un lucru atât de banal.

- Ce zâmbet frumos ai! Îmi spune el, iar roșeața din obraji nu ezită să apară.

- Mulțumesc. Îi spun scurt, cu o voce dulce şi mult mai calmă. Niciodată nu am vorbit așa cu el. De obicei îi săream în cap, strigam la el și vorbeam cu el ca și cum ar fi fost în fața mea un nebun sau un bolnav. Și se pare că și el e la fel de șocat de atitudinea mea cu care n-a fost obișnuit niciodată.

- Mă sperii! Unde e Sun-Hi pe care o cunosc?

Doar chicotesc, abținându-mă cu greu să nu râd prea tare. E un om molipsitor, energic, pozitiv, iar pe lângă asta e frumos și destul de fermecător.

- E aici, Hyun-Ki! Îi răspund încă având zâmbetul pe buze.

- Ce faci aici? Mă întreabă el în timp ce luă două pahare de șampanie de pe măsuța alăturată.

- Am venit aici cu cineva. Dar tu?

- Sunt aici fiindcă am fost invitat de prietenul meu cel bun, adică mirele, să fiu prezent aici, în această seară specială.  Îmi spune, după ce îmi oferă paharul cu șampanie, pe care nu ezit să-l iau din mâna sa. 

- Mmm... Ești prieten cu mirele?

- Da. Dar tu cu cine ai venit aici, dacă nu e secret?

- Oh...

- Stai... Nu cred! Ai venit aici cu Taehyung? Mă întreabă el, făcând niște ochi cât cepele de uimire, deși nu a primi niciun răspuns.

- D-da.

- Nu pot să cred. Ești iubita lui?

- D- Nu!

- Înseamnă că te-a târât aici. Derbedeul, se joacă cu toate așa cum vrea el. Nici măcar ție nu-ți dă pace.

- Mda...

- E singura persoană pe care o urăsc atât de mult la moment.

- Te înțeleg. Și eu aș face la fel, dacă sora sau fratele meu s-ar afla într-o astfel de situație.

- Haneul e naivă. Nu înțeleg ce a văzut în el. Am încercat de sute de ori să-i explic și să o fac să înțeleagă cine e el cu adevărat!
Îl ascultam cu mare atenție și îl înțelegeam perfect. Deja îl știu bine pe Taehyung și nimic legat de el nu mai mă șochează.

- Așa e el. Îi răspund scurt, fiindcă nu știam ce ar trebui să-i spun. Aș avea nevoie de o persoană, în fața  căreia să-mi dezgolesc sufletul încărcat și pricinuit de durere, dar Hyun-Ki nu era persoana potrivită.

- Dacă ar lăsa-o în pace... ahh... Nu aș mai vrea să-l omor!

Mă înspăimânt atunci când aud ultimile sale cuvinte. Nu știam ce are acest băiat în capul lui, care ar fi facut totul pentru sora lui prea mult iubită.