One Day Maybe *Larry Stylinson* (Traducere)

2.Restricții

După ce Harry a închis uşa hotelului în care era cazat, a căzut pe patul mare şi comfortabil. Şi-a închis ochii bucuros de liniştea din jurul său. Pe parcursul ultimului an cu One Direction Harry a petrecut majoritatea timpului în camerele de hotel sau în autocarul turneului decât în propriul pat de acasă.

Când au început ca grup Harry era foarte nerăbdător să călătorească dintr-o țară în alta şi normal că asta însemna să petreacă nopțile în camera de hotel. Ei nu au avut luxul de la început şi Harry încă îşi amintea prima dată la hotel ca şi cum ar fi fost ieri.

Primul lucru pe care l-au făcut cei doi băieți a fost să sară de sus în jos pe pat până când Louis s-a lovit la cap dar în acel moment situația a fost atât de amuzantă încât i-a făcut pe cei doi sa râdă mai mult de 5 minute. Cel mai important lucru în turneu a fost mereu faptul că Louis stătea în aceaşi cameră cu el. Nu conta unde se aflau, Harry mereu se simțea acasă cu Louis; acasă şi foarte îndrăgostit.

După câteva luni viețile lor urmau să ia o întorsătură. La început totul era nou şi se simțea ca o excursie cu şcoala care nu se mai termina dar curând hotelurile deveneau plictisitoare, dezinteresante, doar o rutină zilnică. În timp ce prietenii lui Harry erau nerăbdători să stea la hoteluri de 4 sau 5 stele, Harry vroia doar patul său propriu de acasă. Dar mereu era un lucru pe care îl iubea la hoteluri: paturile curate. Harry a oftat în timp ce şi-a închis ochii şi a lăsat mâinile să cadă pe suprafața moale.

Câteva secunde mai târziu liniştea comfortabilă a fost întreruptă de telefonul care suna. Când Harry a aruncat o privire la acesta a simțit cum fața îi era pe cale să cadă. Era agenta sa, Linda şi nu era niciodată un semn bun când suna. Harry s-a holbat la telefon pentru câteva secunde înainte de a accepta apelul.

"Hey, Linda," Harry a salutat-o. El s-a ridicat un pic pentru a-şi plasa capul pe pernă şi a ajunge într-o poziție comfortabilă. Harry a pus telefonul pe difuzor şi l-a aşezat pe pat. După şi-a pus mâinile pe burtică.

"Bună Harry. Am nevoie să-ți dau câteva instrucțiuni în legătură cu Louis." Linda niciodată nu conversează şi nu-şi pierde timpul. Harry nu a răspuns.

"Harry?" Ea a întrebat. "Harry, mai eşti acolo?" Este o persoană atât de agitată, nu este sănătos.

"Sunt aici." Harry a răspuns hotărât.

"Bun. Louis va avea voie să stea cu tine până mâine seară dacă voi doi respectați regulile." Linda a explicat. "Înainte de toate asigură-te că Louis nu este văzut în jurul tău înafara locației, a hotelului sau chiar backstage sau mai bine: asigură-te că Louis nu este văzut deloc ceea ce înseamnă că el va sta în camera ta tot timpul când tu vei fi în locație."

Harry şi-a întors capul. "Are permisiunea de a folosi baia, nu-i aşa?"

Linda a scos un sunet enervant. "Normal că are voie. Dar trebuie să meargă la propria baie şi să se întoarcă spre camera ta cât de repede posibil," ea a explicat iar Harry şi-a dat ochii peste cap. "Aşa cum am spus, asigură-te că este văzut cât de puțin posibil."

"În al doilea rând, nu vei ieşi niciunde după show. Fără baruri, fără cluburi, fără restaurante, fără plimbări pe stradă, nimic. În al treilea rând, Louis va avea propriul şofer deci nu veți fi văzuți împreună," Linda a făcut o pauză pentru o secundă. "asigură-te că stați în camera de hotel când sunteți doar voi doi. De asemenea, dacă oameni îl vor vedea pe Louis vor începe să presupună lucruri care ar fi bine să le prevenim. El nu ar trebui să fie văzut zilele astea."

"Personalul hotelului este întotdeauna obligat să păsteze confidențialitate," Harry s-a repezit încercând din răsputeri să nu-şi arate nervozitatea în fața Lindei şi să-şi păstreze vocea calmă.

"Tehnic da dar nu-mi pasă." ea s-a repezit înapoi. "Trebuie să minimalizezi fiecare risc."

Harry şi-a frecat fața. De atâția ani simțea ca şi cum el şi Louis sunt închişi într-o cuşcă de aur care nu se deschidea niciodată. "Măcar are voie să se uite la show?" El a întrebat.

"Da, dar nu trebuie văzut în arenă. Este un monitor în backstage deci poate să se uite la show de acolo."

Harry a răsuflat adânc. "Este un loc pentru VIP-uri în locație. Poate să vadă show-ul acolo?"

"Nu." Linda a răspuns strict. "Câțiva fani vor sta în locul pentru VIP-uri ceea ce înseamnă că îl vor găsi uşor pe Louis. Asta nu este posibil şi nu voi mai discuta cu tine pe tema aceasta."

"Dar ce zici de locul de lângă scenă unde este întuneric?"

"Nu Harry. El trebuie să stea în backstage tot timpul şi nu trebuie să se apropie nici măcar un pic de sala de spectacol," Linda a insistat aspru. Vocea ei îi transmitea lui Harry că a devenit nervoasă. "Nu vorbi cu nimeni despre Louis dacă e posibil, exceptându-i pe colegii tăi de trupă şi membrii echipei, ştii tu - cei care au permisiunea de a ştii lucruri. Ştii tu care sunt."

"Da ştiu. Ce să fac dacă cineva întreabă ceva despre Louis?" Harry voia să ştie.

"Dacă cineva te întreabă despre Louis doar spune-le că este un prieten al trupei," Linda a răspuns curățându-şi gâtul. "Deja am informat toată lumea. Dar serios, nu trebuie să-ți faci griji pentru asta," ea a continuat. "tu eşti singurul care a pus atât de multe întrebări deci nu ar trebui să fie o problemă majoră pentru tine. Asigurați-vă amândoi că urmați regulile pentru a nu intra în probleme."

Harry a stat tăcut chiar dacă nervozitatea era instalată în el. El ura restricțiile, ordinele şi regulile. El ura faptul că nu s-a comportat niciodată ca un cuplu cu Louis în public şi i-ar plăcea să țipe la Linda despre cum se simte când cineva îți impune aceste lucruri. Dar Harry este conştient de faptul că gândurile sale sunt neprofesionale, până la urmă Linda doar îşi făcea serviciul. "Ai făcut asta de mulți ani, Harry. Eşti un profesionist."

"Tocmai asta e problema," Harry a murmurat în timp ce a strâns cearceaful în pumnul său.

"Scuză-mă?" Linda a spus în telefon.

Harry a înghițit în sec. "Nimic," el a răspuns rapid. "Este şi altceva ce ar trebui să ştiu?"

"Nu. Îl voi informa pe Louis despre reguli în câteva minute. Succes cu show-ul din seara asta."

"Mulțumesc." Harry a răspuns sec. Nu este ca şi cum ei chiar i-ar păsa.

Harry şi-a aruncat telefonul nervos, frecându-şi fața şi scoțând un suspin de frustrare. După tot ce i-a zis Linda, el a început să se întrebe cât de mult timp privat vor avea cei doi dacă nu au permisiunea de a ieşi din locație. Camera nu era doar a lui Harry ci şi a membrilor trupei care petreceau majoritatea timpului pentru a se relaxa, a citit, a vorbi sau a face orice altceva.

Louis încă nu a ajuns iar miezul zilei deja a trecut. Harry trebuia să plece în jurul orei 3 pentru proba de sunet şi pentru a fi stabilit în locație. El şi-a apucat telefonul şi i-a scris lui Louis.

Harry: "Hey, iubire! Unde eşti? Mă simt atât de singur fără tine.

I-a luat ceva timp lui Louis să răspundă.

Louis: "Sunt pe cale să ies din avion şi să intru în maşină."

Harry: "Uimitor! Te-a sunat deja Linda?"

Louis: "Da. O urăsc."

Harry: "La fel. Sunt în camera 812."

Louis: "În regulă, voi fi acolo în câteva minute."