One Day Maybe *Larry Stylinson* (Traducere)

4.Prea târziu

"Ce?" Harry a întrebat în momentul în care a fost trezit din somnul său neplănuit. El se simțea amețit şi nu era sigur dacă a auzit un sunet în vis sau chiar se întâmplă în realitate. Dar când şi-a deschis ochii puțin mai mult el putea să audă sunetul enervant şi a realizat că este adevărat.

Sunetul îi rănea urechile lui Harry atunci când s-a mişcat uşor, încercând să nu-l trezească pe Louis (ceea ce părea ridicol luând în considerare zgomotul) care încă dormea la pieptul său. Deoarece sunetul nu se oprea, Harry şi-a acoperit ochii cu palma dreaptă frustrat. Spre surprinderea lui, Louis nu s-a clintit şi încă dormea. Harry a încercat să se ridice un pic mai mult fără să-l trezească dar normal că asta nu a fost posibil.

"Ce se întâmplă?" Louis a şoptit, vocea lui fiind încă adormită.

El arăta drăguț, aproape ca o pisicuță mică şi adormită care tocmai s-a trezit din somn. "Cineva mă sună." Harry i-a spus. Louis a oftat îndepărtându-se de pe pieptul lui Harry pentru a sta pe canapea. El şi-a frecat ochii şi a expirat tare.

Atunci când Harry s-a ridicat, s-a uitat la Louis şi nu putea să ascundă un zâmbet. În momentul în care Harry voia să se uite în altă parte, Louis s-a întins şi a căscat, un sunet dulce ieşind din gura lui. "Doamne eşti splendid." Harry a şoptit, nevenindu-i să creadă ceea ce vede deoarece acesta era prețios. El este atât de mândru că Louis este băiatul său, atât de mândru.

Harry a mers spre dulap şi a luat telefonul acceptând apelul. "Unde dracu eşti?" O voce de bărbat a țipat atât de tare încât aproape i-a spart urechile lui Harry. Este Mark, managerul său de turneu. "Este aproape 3:45 şi toată lumea aşteptă după tine! Ar fi trebuit să fii aici acum jumătate de oră!" Vocea lui era ridicată, plină de venin şi Harry îşi putea imagina cât de furios arăta Mark în momentul de față. "Unde naiba eşti?" Mark a țipat în telefon. Vocea lui a devenit şi mai ridicată ca înainte iar Harry a ținut telefonul departe de urechea sa.

"Am... am adormit." Harry a spus încet. Îl durea capul şi ura vocea ridicată a lui Mark, mai ales când este aşa furios.

"Ai adormit? Glumeşti cumva?" Mark l-a luat în batjocoră, începând să râdă fals. "Ascultă, nu eşti capabil să te concentrezi pe munca ta şi nu poți ține pasul cu programul când Louis este cu tine, asta cu siguranță va fi prima şi ultima dată când va mai avea voie să te viziteze în turneu!"

Harry urăşte acest ton. Harry urăşte cum Mark accentua cuvintele, el urăşte cum managerul său îl tratează ca un copil care a făcut ceva rău şi care nu are nimic de spus. În plus, Mark încă nu înțelege că "Tratează oameni cu bunătate" nu sunt doar cuvinte. Este doar o frază banală dar are un înțeles profund - dar evident nu pentru el. Harry încă ținea telefonul departe de urechea sa în timp ce mergea prin cameră. "Nu este vina lui Louis," el a încercat să explice "Eram obosit şi-"

"Încetează cu explicațiile." Mark l-a întrerupt aprig. "Nu sunt interesat de scuzele tale de 2 bani. Împacheteză-ți lucrurile imediat şi aşteptă după şoferii care vin să vă ia pe tine şi Louis." El a țipat. "Ai 5 minute. Amintiți-vă că nu aveți voie să fiți văzuți împreună şi acum, grăbeşte-te!" Cu aceste cuvinte Mark a închis apelul.

"Oh Doamne." Harry a suspinat şi a aruncat telefonul pe pat aşezându-se jos. El şi-a băgat mâinile în părul său buclat scurt scuturându-şi capul neîncrezător.

"Ce s-a întâmplat?" Louis a întrebat ridicându-se de pe canapea. El s-a întins din nou iar burtica sa a ieşit la iveală făcându-l pe Harry să se holbeze la acesta pentru o secundă. El ar iubi să-i sărute burtica şi să-şi pună mâinile în jurul ei dar timpul nu-i permite.

Harry a oftat din nou, de data aceasta din alt motiv. "Este Mark," Harry a explicat. "Am întârziat la proba de sunet iar şoferii noştri vor fi aici în orice minut." El a spus enervat.

"Şoferii?" Louis a întrebat. "Nu mergem în aceeaşi locație?"

"Nu avem voie să fim văzuți împreună, îți aminteşti?" Harry a remarcat sec, dându-şi ochii peste cap. "Nu ți-a spus Linda?"

"La dracu da mi-a spus, am uitat. Al dracului de reguli." Louis a mârâit în timp ce a mers spre iubitul său şi s-a aşezat între picioarele lui. El i-a cuprins fața lui Harry şi s-a lăsat peste acesta pentru un sărut scurt. "Nu vreau să plec," el a spus înainte să-i atace buzele lui Harry din nou. "Vreau ca tu să stai cu mine aici."

"Dacă am putea." Harry a replicat în timp ce s-a ridicat. El şi-a înfăşurat brațele în jurul lui Louis şi i-a sărutat părul. "Îmi pare rău iubire." Harry i-a dat drumul lui Louis, şi-a pus telefonul în buzunarul de la blugi şi a aruncat nişte lucruri inutile în geanta maro de piele.

Chiar în momnetul acela cineva a bătut la uşă. Harry a mers şi a deschis-o.

"Bună ziua domnule Styles." Un bărbat stătea în fața uşii purtând o uniformă de un albastru închis. "Am venit pentru a vă lua." El a spus politicos. Mănuşile sale albe se potriveau cu tricoul. Harry nu a fost niciodată un fan al stilului rafinat de a vorbi dar este mult mai bun ca țipetele lui Mark.

"Bună ziua." Harry a răspuns la fel de politicos ca el. "Doar dă-mi o secundă te rog."

Bărbatul a afirmat iar Harry a închis uşa din nou. "Linda mi-a spus că tu trebuie să mergi primul. Acesta este şoferul tău." El i-a spus lui Louis.

"O urăsc pe Linda atât de mult," băiatul mai în vârstă a mârâit. "şi deasemenea această politică de afaceri."

"De parcă ar exista o diferență dacă am fi conduşi în aceeaşi maşină," Harry a adăugat, "este atât de stupid."

"Da." Louis a oftat luându-şi telefonul.

Harry s-a mutat mai aproape de Louis şi a pus mâinile în jurul gâtului lui, uitându-se în ochii acestuia. Louis a înghițit în sec atunci când Harry s-a apropiat mai mult şi i-a cuprins obraji. "Am nevoie să te sărut." Harry a respirat în timp ce s-a lăsat jos până când i-a atins buzele lui Louis. El le-a mişcat în sincron cu ale acestuia, sărutându-l încet. "Mulțumesc că eşti aici." El a şoptit în gura lui Louis. "Te iubesc." Când Harry s-a retras, un mic oftat a ieşit din gura lui Louis.

"Şi eu te iubesc." Louis a răspuns înfăşurându-şi brațele în jurul băiatului mai înalt încă o dată înainte să plece.

Câteva minute mai târziu s-a auzit un alt ciocănit în uşă. Harry şi-a pus geanta maro în jurul umerilor săi, scoțând cardul de plastica afară din lăcaş, camera devenind astfel întunecată.

Cum vi se pare povestea până aici? Vreau să vă aud părerile.

Totodată mulțumesc mult pentru că citiți cartea şi pentru voturi, sunteți cei mai tari. Vă iubesc❤