Love and hate means..You. [ yaoi ]

Capitolul VI

-Blake POV-

Il iau pe sus dupa ce acele creaturi infecte fug speriate de o sirena de politie. Cat de stupid.

Chipul lui era palid. Atat de palid incat ma inspaimanta. Daca era ceva la care sa nu ma pricep era pastrarea calmului in situati gen. Mereu mi-am dorit moartea,astfel incat ranirea-mi era intentionata,dar nu fusesem niciodata pus in situatia de a observa in loc de a simti. 

Ma simt vinovat. 

***

Asteptam ca un catel la marginea patului sa se trezeasca. Ma minunam insa in fiecare moment. In ciuda ranilor ramase,sub acel strat de sange inca se ascunde chipul firav si curat. Sunt ametit. E un vrajitor. 

Ah~. Ce  n-as da sa-i privesc iar ochii-i sinceri iar el sa priveasca inapoi,intampinadu-ma cu cel mai dulce zambet posibil. Bucatile ramase din inima parca sunt strivite iar si iar doar la gandul ca nu voi mai avea parte de singurul antidot existent impotriva propie-mi dureri. Ce pot sa spun? Sa-i multumesc ca atatia ani mi-a fost cel mai bun prieten dar acum brusc l-au rapit extraterestri iar cand s-a intors a inceput sa fuga de mine? Sa-i multumesc pentru faptul ca acum ma vede precum ' Blake-monstrul" ci nu doar " Blake-prietenul de-o viata" ? Spune-ti-mi voi cu ce-am mai gresit caci eu ma afund iar in prapastia in care zac de 10 ani,nestiind nimic defapt. 

Privesc si doar privesc. Oare pot face si altceva? Pare atat  de firav..parca e un vis. Un vis urat dar cu o papusa. O papusa candva vie,candva ingerul meu pazitor. Jur c-o sa-i omor candva. Tie David,ti-o jur..chiar daca mint,din nou.  Asa e. Iti marturisesc silentios pentru prima oara,chiar daca nu ma auzi nici daca vrei. Nu m-ai auzi nici dac' ai fi treaz,iar daca da iti iei bataie. Medium fara sa imi spui?!

Oh,ma amuza deja prostia de care dau dovada inclusiv la 4 dimineata. Dar e greu. Sunt pierdut,probabil pe veci,insa asta merita plangaciosii. Mereu mi-am plans de mila iar acum observ ca nu mi-a iesit nimic din asta,iar mama avea dreptate.

El inca doarme.

***

Sete,sete,sete,setee~~.

Daca candva spuneam ca apa-i buna acum spun ca-i binecuvantare si pe cat de bine se simte gatul meu,fiorul de pe sirea spinarii imi spune sa plec de aici. 

Niciodata nu mi-au placut casele exagerat de mari,iar casa lui are 4 etaje-de asteptat de la o familie asa bogata.Si in ciuda aparentelor David nu e ca ei. Si din nou revin la el. Parea un pusti normal,fara fite de bogatan iar daca-i puneai o farfurie de cartofi prajiti in fata era cel mai fericit. Ce chestii sofisticate,ce lux? El era ok cat era inconjurat de cei cu care se simtea in largul lor,cel putin asta am vazut aunci,caci niciodata nu mergem impreuna unde sunt prea multi. Cine ar vrea un copil proble-- Acum ca ma gandesc .. era mai fericit cu ei decat cu mine. Stiam eu ca nu mi se pare.

-M-mama..? aud un sunet slab,insa mult prea cunoscut. Abia se tinea pe picioare in timp ce o doamna mult prea aranjata se uita urat la mine luand matura incepand sa urle lucruri gen " iesi afara" sau " ti-am spus ca nu ai ce discuta cu el" sau " esti pedepsit pe viata daca te mai vad cu pramatia asa" sau altele..Eram asa de concentrat asupra chipului sau surprins la momentul de fata incat cazusem iar in transa. Stiam ca nu fusese constient ca fusesem acolo..Apoi am simtit cateva maturi peste cap si spate si-am plecat iar. Macar acum e in siguranta,si-ar face bine sa nu mai umble cu ei,caci eu mai am putin si ajung in spital cu coastele rupte la cat de tare-mi bate inima..si nu in sensul bun. Doare. Doare exact ca atunci,dar nu-mi fac griji,stiu ca lacrimi nu mai am,dar sange e destul in vene,asa ca cine-l opreste sa nu curga? 

Stiu ca nu voi muri. Nu pot nici daca vreau-nu e timpul meu. 

-David POV-

-M-mama? Ce cauta ea aici ? ..Si de ce e nervoa-..Ah...Blake..el m-a adus aici..

Simt cum fata-mi e impietrita intr-o expresie mirata,insa sufletul zambeste..Iar m-a salvat,insa iar arata jalnic,iar eu nu stiu daca e de la bataie sau nu..

>>Stai!>> Stai mama..de ce? ..El..el era aici sa ajute..Nu inteleg..De ce el? 

-CE NAIBA AVETI CU EL ?! 

Cu acestea spuse am fugit in camera incuind usa,lasand lacrimile fierbinti sa curga..stiam ca-s vinovat dar n-o ma pot duce asa..Il iubesc..

Sper ca ma uraste.

Ok,bine,stiu c-am spus ca va fi mai lung si alea-alea dar sunt plecata. Totusi m-am gandit la cat de mult urasc sa astept pentru un capitol,asa ca am pus ceva-ceva pana refac[cel mai probabil]

Chiar daca nu a iesit cum vroiam eu,asta-i ideea principala deci astept totusi pareri >.>