-Bună,eu sunt Cara! răspunse aceasta privnd în jur curioasă.
-Din câte văd,eşti curioasă să afli cum ai ajuns aici.Ei bine este o poveste foarte scurtă care te va face să mănânci mai multe fructe şi legume.Eram în parc şi..citeam(minţeam)când deodată te-am văzut mergând foate ciudat.Aveam impresia că vei leşina,aşa că m-am ridicat iar când acest lucru s-a întâmplat,tu ai căzut în braţele mele. am povestit privind-o cu bucurie.
-Eu mănânc fructe şi legume!Problema era că am fost în spital iar ce boală am avut nu s-a dus de tot. a adăugat ea frecându-şi tâmplele cu degetele arătătoare.
,,ţinea buchetul în mâini şi îl prives insistent.
poate încă era curioasă să afle de la cine este.
trebuia să îi spun totul,dar aş fi părut un ciudat pentru ea.
mi-am luat inima în dinţi şi am început să turui.''
-Ţi un buchet foarte frumos.Sunt bucuros că l-ai primit.Ştiai că persoana care ţi l-a adus sunt eu? am întrebat zâmbind larg.
,,pentru câteva secunde gura ta forma un o imens.
te-am luat cam repede,dar trebuia să afli până la urmă.
un zâmbet perlat ţi-a înlocuit mirarea.''
-Dar..cum ştiai la ce spital am ajuns?Şi de ce tocmai tu?Nici nu ne cunoaştem.
-Eh..e o poveste puţin cam prea lungă,scumpo.
,,mama ne-a adus nişte căni cu ceai.
am vorbit depspre muzica noastră favorită.
din secundă în secundă ne înţelegeam tot mai bine.
visul mi se îndeplinea încet.''
