Combinații periculoase

V

- Kara, trezește-te! Am ajuns! simt respirația cuiva la urechea mea.

De ce trebuie mereu să mă trezească Tess? Stai.. aia nu a fost vocea ei. Deschid ochii larg și îl văd: Yoongi, care e mult prea aproape de mine. Efectiv sar de pe scaun și mă lovesc cu capul de sus. Doar îmi aruncă un zâmbet și mă ajută cu bagajele. Puteam să jur că o să-mi audă inima, care din nu știu ce motiv, bătea foarte tare. 

Coborâm din avion și zeci de fani îi așteptau. Mi-am pus masca și ne-am strecurat până la micul autobuz. Urăsc genul ăla de fani disperați care se aruncă în fața idolilor și spun că se vor sinucide dacă nu fac nu știu ce. Sau ăia care zic că Oppa le aparține. Să vezi ce Oppa le dau eu după ceafă. Aproape că am rămas fără păr. 

- Cum ne așezăm? Întreabă Tess plină de viață. 

Parcă degeaba am dormit tot drumul, că tot obosită mă simt. Abia îmi mișc corpul și în curând cred că o s-o pun pe ea să mă care.

- Chiar nu-mi pasă, îi replic eu.

Și cât îmi voi regreta decizia.. În spate stau JK, Jimin, Hobi și Jin, în dreapta stau Tess cu V și în stânga Yoongi cu mine... Mda.. În față stau Namjoon  cu Jacob care conduce.

- Kara... se întoace cu fața spre mine.

De ce mă trec fiori atunci când el îmi pronunță numele?

- Ce? Se uită în ochii mei și se aproapie ușor. Îi simt respirația fierbinte pe obrazul meu. Vine cu tot corpul mai aproape de mine și îmi șoptește:

- Pot să dorm pe umărul tău până ajungem?

Poftim? Asta e? Pentru atât te-ai gândit să-mi faci inima să tresalte? Dar tu la ce te așteptai? Să te sărute? Parcă nu voiai ca cineva să-ți intre în suflet. Da, dar... Niciun dar, Kara! Ce s-ar întâmpla dacă ar afla adevărul?

Îmi scutur aceste gânduri și îmi întorc privirea spre el.

- Da, sigur. Și-a pus capul pe umăr și în nici un minut a adormit. Mă întreb ce se va alege de relația mea cu el. 

                                                                                        **

Fără să spun ceva îi dau un ghiont domnului zăhărel și tresare mormăind probabil înjurături. Coborâm și ne luăm bagajele. 

În fața noastră se află faimoasa companie BigHit. În poze părea mai mică, cu toate ferestrele din sticlă opacă și cu ușa imensă pe care tocmai am intrat. Toată lumea îi salută pe băieți respectuos și asta îmi face pielea de găină. Luăm liftul până la etajul patru și îi mulțumesc Domnului că nu trebuie să mă chinui să urc atâtea scări. Încă nu-mi vine să cred că vom sta în aceeași clădire cu ei. Ce-o fi fost în capul lui Jacob? Tess o să-i terorizeze și normal că o să mă bag și eu. Măcar să facem rahatul cât Casa Poporului. Singura chestie care deja mă deranjează e că Yoongi se apropie prea mult de mine, și la propriu și la figurat. De n-o să-i trântesc un dos de palmă, Doamne-ajută!

- Fetelor, asta e cheia de la camera voastră. Ultima pe stânga și vă rog să nu-i terorizați încă, Jacob ne roagă din priviri.

- Dacă ne rogi atât de frumos..

- Vom fi cuminți, stai liniștit. Cel puțin eu o să dorm în mare parte a timpului, deja casc și mă întind.

-Tu mereu dormi, îmi comentează Tess.

- Pentru că mereu sunt obosită. Și cel mai probabil o să dansez până pic, arunc mâinile exasperată în aer.

- Te pricepi la dans? mă întreabă Hobi încântat de ce am spus.