Povesti scurte

O Poveste De Crăciun

Este cam plictisitoare, dar na, am cris-o pe clasa a 5a, deci sa stiti ca pentru orice eventualitate, tineti clorul aproape.

Ca in orice basm....
A fost odată ca niciodată un rege pe nume Scrooge, care nu avea niciun copil.
Într-o seara, aproape de Craciun, a visat ca daca se va duce in padure si va vana un iepure, o căprioară si un porumbel, va avea trei fete albe ca porumbelul, rapide ca si căprioara si frumoase ca iepurele.
Dis de dimineata, Scrooge, ca sa fie sigur ca va reusi la vanatoare, isi trimise oamenii ca sa gaseasca aceste trei animale si sa le prinda, apoi cand va pleca la vânătoare, sa fie eliberate pe rand pentru ca el sa le prinda.
Regele Scrooge a visat ca trebuie sa se duce in Padurea Blestemata, unde il va gasii pe Spiritul Blestemat ( cum altfel), care il va ajuta sa prinda din padure o porumbita, apoi la Lacul de Cristal, unde il va gasii pe Spiritul Apei, care il va ajuta sa prinda o caprioara, din turma care se adapa zilnic de acolo, si nu in cele din urma, in Regatul Animalelor, unde se va intalnii cu Spiritul Animalelor, pentru a prinde un iepure.
In vis, regelui Scrooge i se mai spunea si ca daca pana in dimineața zilei de Craciun nu va reusii sa prinda animalele, nu va mai putea niciodata sa aiba copii.
Regele Scrooge sa trezit din somn, si a zis :

- Trebuie sa plec chiar acum , nu am mai decat trei zile la dispozitie!

Dupa ce regele nostru ii povesti tot ce visase sotiei, aceasta l-a obligat sa ii promita ca va asculta de spirite, deoarece acesta avea o problema, nu avea rabdare, si facea totul asa cum vroia el.

Dupa ce ia promis sotiei ca va avea rabdare si sa pregatit de drum, a plecat in Padurea Blestemata, unde il astepta Spiritul Blestemat.
Acest pirit era ciudat, statea mereu deoparte, nu prea vorbea, iar ochii lui parca te inghetau, dar cu toate acestea, el nu era deloc urat, ba din contra, era extrem de frumos.

- Buna ziua fiule, spuse regele Scrooge!

- Buna ziua, spuse spiritul!

- Ma asteptai, intreaba regele?

-Da, acum hai sa cautam stolurile de porumbei!

Dupa ce ajunsera aproape de inima padurii, pe un viscol amarnic, gasira in sfarsit stolurile de porumbei.
Regele ramase uimit de frumusetea porumbeilor, marea lor majoritate erau albi, dar printre ei, se ascusese si un porumbel negru ca pana corbului.

-Acum de unde stiu care este porumbelul potrivit, spuse regele?

- Eu as zice sa te uiti mai bine la porumbelul negru, e frumos si e diferit, se remarca printre ceilalti porumbei, spuse spiritul!

- Nu, fata mea va fi alba si frumoasa ca acest porumbel, spune impuscand un porumbel alb si frumos!

- Nu ai vrut sa ma asculti, aici nimic nu este asa cum pare, spune spiritul făcându-se nevazut!

Regele pleaca cu porumbelul cel alb, neluand in seama ceea ce ii spusese spirirtul.

Nu dupa mult timp, regele ajunse la Lacul de Cristal, dar din pacate, lacul era inghetat.
Regele astepta o zi intreaga, dar spre seara, cand vroia sa plece, lacul se dezgheta, si din el iesii un fecior frumos cu parul de aur, fata alba si un zambet fermecător.

- Tu esti spiritul apelor, intreaba regele?

- Da imparate, spuse spirirtul!

- Sti de ce am venit la tine?

- Da, pentru a lua o caprioara din cele care vin sa se adape din lac, spuse spiritul!

- Pai si unde sunt?

- Trebuie sa vina, dar sa stii ca aici totul se schimba la venirea serii, asa ca trebuie sa fi atent la alegerea pe care o faci, eu nu iti pot spune mai mult, si nici ce caprioara sa alegi, spuse spiritul!

Degeaba il prevenea spiritul pe rege, acesta se uita dupa caprioare.
Dupa cateva ore, caprioarele isi facura aparitia, acestea erau albe si urate, doar una era frumoasa si grasa din toata turma.
Inainte sa impuste o caprioara, spiritul il mai prevenii odata, dar regele nu asculta, si a impuscat caprioara cea frumoasa.
Dupa ce a rasarit soarele, care vestea ziua Ajunului , totul sa schimbat, tot ce seara era frumos, acum era urat, caprioarele slabe si urate devenira grase si frumoase, iar calrioara care era frumoasa, acum era urata, dar odata cu animalele, sa schimbat si spiritul, dintr-o persoana vesela si frumoasa, a devenit o persoana pururi trista, cu fata intunecoasa si ochii de un albastru inchis.
Regele ramase surprins cand vazu toate aceste lucruri, si dorindu-și alta caprioara si-a scos pusca si a vrut sa traga, dar spirirtul a inghetat lacul, si caprioarele ai fugit. Regel se ruga de spirit sa ii mai dea o sansa, dar acesta ia spua ca il prevenise, si a disparut, lăsându-l pe Scooge trist.
Dându-și seama de greseala facuta, a plecat spre Regatul Animalelor.
Cand regele Scrooge a ajuns acolo, s-a întâlnit cu un leu fioros, care sa dovedit a fi un baiat.
Cand regele l-a vazut i-a spus grăbit :

- Hai sa prindem iepurele, nubmai am mult timp!

Tânărul a dat din cap in semn afirmativ, si au plecat in cautarea iepurelui.
Dupa putin timp au dat de un mic iepuraș, iar spiritul i-a facut semn regelui ca acela era iepurele pe care il cauta. Regele a impuscat iepurele, i-a mulțumit spiritului, apoi a plecat grabit spre castel, unde deja se nascusera fetele. Prima fata, era asemenea primului spiri , a doua era asemenea celui de-al doilea spirit, lucru care nu prea la multumit pe rege, dar cea de-a treia fata, era frumoasa, făcându-l pe rege sa stea numai cu ea.
Dupa ce fetele au crescut, la castel si-a facut apariția Spiritul blestemat.

- Rege, eu te-am ajutat atat cat am putut, iar acum am venit sa ii cer mana fetei tale, spune aratand spre fata cea mare!

- Iao, iao, spuse regele!

Cand spiritul a atins fata, aceasta a devenit extrem de frumoasa, si odata cu ea, si spiritul a devenit un baiat frumos.

Nu dupa mult timp, la castel a venit si spiritul apelor, care vroia mana fiicei sale cele mijlocii.
Ca si spiritul blestemat, acesta a atins fata si imediat s- a transformat într-o fata frumoasa.

- Cum ai facut asta, spune regele?

- Mai stii cand ai ales caprioara frumoasa si la venirea diminetii sa transformat într-una urata, asa si fetele tale, nu sunt asa cum le vezi tu, eu si fratii mei am fost blestemati sa pazim acele regate care ne schimbau infatisarea, pana cand vom gasii fetele potrivite, care sa ne iubeasca si care sa fie ca noi, prin simplul fapt ca nu ne-ai ascultat si te-ai grabit, ne-ai ajutat sa scapam de blestem, spuse spiritul, apoi diaparu cu fata cu tot!

Dupa cateva zile, la castel isi facu aparitia si ultimul spirit, care vroia mana ultimei fete a regelui.
Acesta ii dadu fata cu parere de rau, dar cand spiritul o atinse, aceasta se schimba într-o fata normala, fara rochii scumpe si toate acele lănțișoare.
Cand vazu cele întâmplate, regele isi dadu seama de greseala imensa pe carevo facuse, si de atunci a devenit un om bun si ascultator.
Fetele mari si-au trait viata alaturi de printul ei, iar fata cea mica, sa intors in casa parinteasca, unde e posibil sa stea si acum.

SFÂRȘIT!

Sper ca va placut, macar asa putin, e un basm pentru un concurs, cum am mai spus, de pe a 5 a, eram si eu mica.