Viața

27 3 0
                                    

Viata cruda, cruda ești,
De ce tu mereu ma ranesti
În suflet ura și venin
Îmi aduci fără pic de chin,
De ce cu mine tu rea ești,
Eu chiar nu pot sa înțeleg,
De la mine vreau sa pleci,
Fericirea s-o mai simt,
Și iubirea s-o trăiesc,
Pe tine sa te-amăgesc,
Sa te fac sa pleci de tot,
În suflet sa nu ai loc,
Sa pleci departe pe veci,
Și-n alte inimi s-aduci chin,
În suflet ura și venin,
Sa le ranesti cum m-ai rănit
Sa le strivești cum m-ai strivit,
Sa simtă și ele ce-am simțit
Când dragostea, fericirea,
Bunătatea și iubirea,
Tu din suflet mi le-ai șters,
Și-n locul lor tu ai ales,
Un înger cu aripile negre,
Cu sufletul plin de chin,
De ura și de venin,
Sa ma facă sa devin,
Dintr-un  înger mic și bun,
Un demon în iad făcut,
Printre flăcări și suspine,
Printre demoni tot ca mine,
Care-ncet sa ma învețe,
Din niște îngerasi micuți,
Sa fac mulți demoni mărunți,
Ca să devenim tot mai mulți,
Inimile sa le luam,
În chin sa le scufundam,
Sa devina negre toate,
Fără pic de bunatate,
Fără sentimente poate,
Fără iubire de aproape.
În curând asa va fi,
Noi totul vom cuceri,
Va vom face sa tot vreți,
Ura voi sa o vedeți,
Sa fiți din ce în ce mai rai,
Pana când într-un sfârșit,
Voi singuri sa va distrugeți,
Lumea sa o spulberați,
Iară eu sa am putere,
Cu îngerii adevărați sa lupt,
Și pe ei sa ii distrug,
Sa va arat ca-a-ți greșit,
Când voi pe mine m-ați iubit.

Povesti scurteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum