Seven Reasons To Hate You

Capitolul 7

După ce spunem pe cine vrem să vedem, un domn la cravată ne conduce înăuntru. Parcurgem un hol îngust ce mă face să tremur până ce ajungem într-o cameră retrasă. Mă așteptam să îl cunoaștem pe Snake, însă la noi se întoarce tot omul care ne-a adus aici. Îi spunem cine ne-a trimis și ceea ce dorim, iar el se scuză câteva minute. Eu îl privesc din când în când pe Tomy și pot observa cu ușurință faptul că este speriat. Îi iau mâna într-a mea și continuăm să așteptăm. Pe ușă intră din nou acel om și ne face semn să ieșim.

― Vă veți întâlni cu șeful în club. Cred că se referă la însuși Snake. Mergeți pe canapeaua din spatele barului și așteptați cuminți acolo. Poate întârzia.

Eu și Tomy parcurgem din nou holul acompaniați de alți doi domni. Aceștia ne conduc spre o canapea uriașă, albă, unde eu și Tomy ne ghemuim stânjeniți într-un colț.

― Nu a fost o idee bună să venim aici, se plânge Tomy. Locul ăsta, oamenii de aici - totul este prea ciudat.

― Nu-ți face griji. Mai trebuie să ne întâlnim cu Snake și apoi plecăm.

Observ un bărbat cu prosop pe umăr ce se apropie de noi ținând pe tavă două pahare cu un lichid roșu. Îl privim întrebător, iar acesta ne face semn spre masa din dreapta noastră. Cum de nu am văzut... Lângă noi stau chiar grupul de afară. Super. Drogatul ridică paharul cu un zâmbet tâmp pe față. Stă tolănit pe canapea, iar una din fete se joacă în părul acestuia. Iau și eu ambele pahare nescăpându-l din ochi, îi imit gestul, iar apoi le întorc și tot lichidul se varsă pe jos. Îi întorc zâmbetul fals și mă întorc la ceea ce am de făcut. Tomy râde, iar eu nu mă pot abține să nu chicotesc. În depărtare văd un om de vârstă mijlocie, îmbrăcat la costum și toate cele și tocmai când se apropie îmi dau seama că este omul pe care îl așteptam. Se așază în fața noastră punându-și ambele brațe de-a lungul canapelei.

― Mi s-a spus că mă căutați și că Lucas v-a trimis aici.

― Da, îmi fac curaj să spun. El nu a putut ajunge și ne-a trimis pe noi.

― Tipic Lucas. Prea ocupat ca să vină aici, așa că trimite copii nevinovați după lucruri ilegale, zâmbește în colțul gurii, așa că mă simt și eu aproape nevoită să zâmbesc.

― Deci ne dați ce avem nevoie? Ii tremură vocea lui Tomy.

Snake lasă capul în jos și își pocnește degetele de la mâna dreaptă. Oh, nu... Ce face drogatul aici?

― El este fiul meu. Cu el vorbiți pentru doze mai mari. El transmite, iar eu procur. Vă va conduce mai târziu în debaraua de la subsol.

― Mai târziu? Subsol? Înghit eu în sec.

― Da. Doar nu plecați așa devreme. Zâmbește și se ridică. Mă bucur pentru colaborare, copii. Distrați-vă. Pentru voi primele băuturi sunt din partea casei.

Ceva îmi spune că deja le-am avut...

― Pe cine avem aici... Puicuța cu părul ars. Zâmbește drogatul, iar eu îmi dau ochii peste cap.