O palma zdravănă îmi înroșește obrazul căzând pe podeaua rece tăindu-ma din cauza sticlelor sparte de bere ale mamei mele.
Mama:-Pleacă de la geam, ma faci de rușine! Sa te ia dracu!
Li-Ming -Doar îl salutam pe Xiang, atâta tot.
Ma ridica de jos apucandu-mă de brat, apoi ma azvarleste ca pe o cârpă afara.
Mama:-Dacă pana seara nu strângi niciun ban, te bat pana nu mai respiri, ai înțeles?!
Cu lacrimi în ochi dau din cap afirmativ, ma scutur de praf și pornesc în vale.Nu înțeleg de ce mai plâng.M-am obișnuit cu povara asta..
Xiang:-Hei!! Li-Ming, ești bine?
Un strigat ma trezește din starea mea de transa.Era Xiang, prietenul meu de-o viata.El a fost lângă mine de fiecare data când nu ma simțeam bine,adica în fiecare zi.
Li-Ming:-Hei Xi...
Xiang:-Ești bine?
Li-Ming :-Sa zicem...
O lacrima se prelinse pe obrazul vânat.
Xiang:-Vrei înghețată? Fac cinste.
Zâmbesc și ma așez pe iarba așteptându-l.
*peste 5 minute *
Xiang:-Uite, am luat de ciocolata, cum îți place ție!
Savuram înghețata în timp ce ii povesteam ce s-a întâmplat azi.
Xiang:-Îmi pare rău.. De data asta ce te-a pus sa faci?
Li-Ming:-Sa cerșesc... Dacă nu ii aduc bani... A zis ca ma omoara... Nu ca mi-ar părea rău...
Xiang:-Uite...Hai sa facem asa. Îți dau banii mei de buzunar ca sa te lase în pace în noaptea asta, pentru a avea timp sa fugi, bine?Sa fugi cât mai departe de acest loc, să-ți găsești o familie mai buna.Iti mai dau și telefonul meu, pe el sa ma suni când pleci de acasă ca să îți mai dau câte ceva.Ai înțeles?
Li-Ming:-Nu pot... Nu pot sa te las.Dacă plec,vii cu mine.
Xiang:-Eu am o familie bună, nu pot pleca.Eu am noroc ca am găsit familia asta, acum ți-l împărtășesc ție.
Li-Ming :-Chiar ai face asta?
Xiang:-Pentru cea mai buna prietena a mea, normal!
Ne imbratisam strâns. Xiang îmi oferă banii si telefonul, iar eu pun în aplicare planul.
*8 seara*
Ajung acasă cu banii și telefonul lui Xiang ascuns în bluza.
Mama:-Scoate banii!
Îmi aplec capul în jos dându-i banii lui Xiang.
Mama:-Bine lucrat, azi te las în pace. Maine dacă nu stângi aceeași suma, știi ce se va întâmpla...
Ochii demonici îmi exprima ura de tot ce e viu.Dau din cap, apoi ma duc în camera mea.
Imi caut ce e mai important, apoi le pun într-o punga. Deschid telefonul și o apelez pe mama lui Xiang.
*Convorbire telefonica*
Li-Ming :-Puteți sa mi-l dați la telefon pe Xiang la telefon?
Mama Xiang:-Acum!
..
Xiang:-Ești pregătită?
Li-Ming:-Huh...Da!
Xiang:-Bine, asa te vreau!
*Convorbire telefonica închisă *
Îmi iau punga și ma asigur ca nimeni nu ma vede ca ies pe geam. Fug cât ma țin picioarele la casa lui Xiang.
Xiang:-Ai ajuns.
Li-Ming:-Da..
Xiang:-Uite, astea sunt câteva haine,bani, conserve de peste și o trusa pentru ajutor.. În caz de pățești ceva.
Li-Ming:Te rog, nu ma lasa sa plec!!
Xiang:Asta e ce trebuie, nici eu nu vreau sa pleci.. Dar te vreau fericita, ok? Vom tine legătura,iti promit!
Li-Ming:-Bine!
Ne-am îmbrățișat strâns și apoi am plecat. Cu lacrimi în ochi ii fac din mana celui mai bun prieten încă neștiind pe unde merg... Măcar știu ca nu voi mai trai povara pe care am trăit-o pana acum.
Ajung în fata stației.Imi reglez respirația apoi încerc sa caut cu ochii orice fel de autoturism.
X:-LI-MING TE OMORR!
Vocea ma face sa tremur.Ma uit cu frica in spate. Mama stătea cu o curea în mana gata sa ma lovească, începe sa mărească pasul, eu fiind cuprinsa de spaima. Încep sa ma învârt încerc căutând o ascunzătoare. Era prea târziu.
Mama:-AHA, DECI VREI SA FUGI?!
Fiinta pe care eu o numeam mama începuse sa dea fără mila în mine cu cureaua.Gemete de durere se auzeau în strada, făcând ca oamenii sa iasă din case.
Li-Ming :-PANA AICI!
Ridicandu-ma, ii apuc cureaua și i-o smulg din mana.
Mama:-Cum îndrăznești??! SUNT MAMA TA!
Li-Ming:-Nu, nu ești!
Împingând-o, ma grăbesc spre autobuz ca nu cumva sa îl pierd... daca mai stăteam acolo, sigur muream.
Ma uit în spate pentru ultima oara la mama care mi-a dat viata, apoi închid ușile autobuzului și-i dau șoferului bani sa ma ducă cât mai departe de acest loc.
*Convorbire telefonica *
Li-Ming:-Hei... M-am urcat în autobuz...
Xiang:-Ai pățit ceva?
Li-Ming:-Din contra...Ma simt bine.
Xiang:-Te sun mai încolo, ok?
Li-Ming:-Bine.
*Convorbire telefonica incheiata*
Ma uit pe geamul autobuzului.Zambesc.
Heei! Sper sa va placa acest capitol!
Dacă aveți nedumeriri, lăsați în comentarii.Imi cer scuze pentru eventualele greșeli gramaticale! V-am pupat! BYEE!
Kimymimy♥
CITEȘTI
Supranatural ~EXO F.F~
Fanfiction"-Te urăsc!" Când credeai ca toată suferință s-a terminat, își fac apariția noi dezamăgiri, rivalități și noi sentimente. *In curs de corectare/editare.*
