"-Te urăsc!"
Când credeai ca toată suferință s-a terminat, își fac apariția noi dezamăgiri, rivalități și noi sentimente.
*In curs de corectare/editare.*
Cum naiba au trecut 3 zile? Maine...? Maine prima zi de liceu... Liceul nou. Uff. Ma trântesc pe pat și aștept sa vina ma...
Mama:-Hai...mergem sa îți luam haine pentru școală?
Li-Ming:-Hm... Acum.
Mama:-Pari cam abatuta... Te simți bine draga...?
Li-Ming:-Sincer...mi-e frica... Dacă nu-mi fac nici aici prieteni?
Mama:-Tu ești o fata cu un suflet bun și deșteaptă. Nu ai cum sa nu-ți faci nici aici.
Li-Ming:-Sper sa ai dreptate.
Ma ia într-o imbracisare strânsă apoi plecam la Mall.
*la mall*
Mama:-Uite Li-Ming! Îți place asta?
Îmi înmânează o cămașă cu flori și pietricele.
Li-Ming:-Nu prea îmi place...asta..asta cum e?
Mama:-Probează!
Ies cu o fusta, un tricou negru cu o inscripționare și sacou.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Mama:Ce frumoasa ești!! Le cumpărăm?
Li-Ming: Da.
Mergem spre casa de marcat. Din păcate mama are obiceiul de a opri la make-up. Ma simt ciudat... Simt ca cineva se uita la mine. Întorc capul rapid și-l vad pe un băiat neobișnuit de ciudat: ochii mari și parul negru ma infioara. Incerc sa nu-i dau importanta, dar karma îl îndreaptă spre mine. Încerc sa port o conversație cu mama pentru a părea cat mai naturala, dar cineva ma atinge pe umăr. Tresar și îmi îndrept mâinile speriata spre fata, pentru nu a primi un pumn în fata. Nu se întâmplă nimic. Îmi iau mâinile de la fata rușinata.
X:-Ti-a căzut portofelul...
Li-Ming:-Merci...
Îmi aplec capul în semn de respect și-mi continui drumul spre ieșirea din Mall.
Mama:-Si..cine era băiatul ala? Îl cunoști?
Li-Ming:-Nu..
Ne urcam în mașină și plecam spre casa.
*Din perspectiva lui Suho*
Îmi scot telefonul și sun acasă.
*Convorbire telefonica*
Suho:-Am găsit fata.
Lord:-Buna treaba stăpâne. Acum vino acasă.
Suho:-Acum.
*Convorbire telefonica inchisa*
Crrrr.. Ghioraitul se auzi din stomacul meu. Ar...ar trebui sa mai mananc? Abia am mâncattt! Strig eu in mintea mea. Îmi continui drumul pana acasă.
