Supranatural ~EXO F.F~

2.

E dimineața.Deschid ochii și privesc în jur. Șoferul încă conducea.

Soferul:Ah, te-ai trezit! Haide fetita, coboară.

Li-Ming:Domnule, puteți sa ma mai duceți măcar pana în Beijing?

Soferul: Ai înnebunit?! Nu mi-ai dat destui bani sa te duc pana acolo, îmi pare rău! Te rog sa ieși.

Li-Ming:Acum...

Imi iau punga cu tot ce aveam eu nevoie. Ies pe ușa autobuzului, apoi ma așez lângă o stație sa mănânc. Deschid telefonul sa ma uit cât e ceasul. 7. Oare ce mai face Xiang?
*Convorbire telefonica*
Li-Ming:Hei, te-ai trezit?

Xiang:N-am dormit, m-am gândit la tine.

Li-Ming:...

Xiang:*tuseste* și.. Acum unde ești, ești bine?

Li-Ming:Hmm.. Nu prea bine.. M-a dat afara din autobuz.. Nu prea mai am asa mulți bani, iar telefonul nu știu cât mai durează..

Xiang:Nu te îngrijora, ți-am pus tot ce îți trebuie in acea punga.Te rog sa ma mai suni, ok?

Li-Ming :Bine..

*Convorbire telefonica inchisa*
Închid telefonul. Ma uit prin punga sa vad ce mi-a mai pus. Hmm.. Haine, bani.. O baterie?.. Cred ca asta e pentru telefon.. Hm.. Și un.. Bilet??

Draga Li-Ming,

Dacă o sa citești aceasta scrisoare, sa știi ca mi-e dor de tine.. Sper sa ne mai vedem..Doar sper sa treci cu-bine!
                                                     Te pup, prietenul
                                               tău bun, Xiang.

Zâmbesc. Ma bucur ca am întâlnit un asa bun prieten, și eu sper sa ne mai întâlnim..
Strâng biletul la piept în timp ce încerc sa nu plâng, apoi îl pun în buzunarul cu nasture sa nu-l pierd.
Dupa ce termin de mâncat, ma scutur de firmituri și încerc sa găsesc o masina care sa ma ducă pana în Beijing.
După câteva minute bune, vad o gașca de oameni apropiindu-se spre mine. Încep sa îmi strâng lucrurile înainte ca ăștia să-mi fure ceva.

X:Hei, ia pleacă de aici!

Li-Ming:Îmi.. Imi cer scuze..

X:EEE, stai asaa!

Începe sa rada și sa se apropie de mine.

Li-Ming:Ce..ce vreți?

X:Ia sa vad, ce ai în punga aia?

Îmi smulge punga și o tine în sus astfel sa nu ajung. Încercând să-mi iau ce îmi aparține, un domn la cravata vine în graba și ii da omului aceluia un pumn în fata. Încăierarea se termina,iar oamenii aia fug.

Domnul:Hei..ti-au făcut ceva rău?

Li-Ming:Nu, ma simt bine.

Domnul:Hei.. Eu sunt Xu Cong-Min. Tu cum te numești?

Li-Ming:Yang Li-Ming.

Cong-Min:Frumos nume!Vrei sa te ajut cumva? Am văzut ca ai fost data afara din autobuz, ma gândeam ca pot sa te ajut sa ajungi la destinație.

Li-Ming:Serios?Ați face asta?

Cong-Min:Da, de ce nu?

Li-Ming:Oh, mulțumesc!

Cong-Min:Hai sa te ajut puțin cu rănile. Poți sa îmi zici de ce ești lovita?

Ne așezăm pe banca stației, iar eu încep sa ii povestesc tot ce s-a întâmplat pana acum.