Smaranda este o fată care luminează orice încăpere în care intră. Zafir este un demon indecis. Va reușii Smaranda să lumineze și Inima lui Zafir în timp ce încearcă să afle adevarul despre el?
" Trebuie sa aflu cine am fost când eram in viața ca sa...
Eu: Deeci, spune-mi. Cum am putea începe căutările? El: Ce spui daca mergem in cimitirul din apropiere? Răspunsul ar putea fi mai aproape decât credem. Dacă îmi aud numele sigur îl voi recunoaște Eu: Nu e o idee așa rea. Aștept sa se trezească ai mei și plecam după . El: Nu pot sa ies așa pe strada.. *Cioc-Cioc* Eu: Da; cobor imediat Mama: Pot sa intru? Eu: Da Mama: Voiam sa te anunțam ca eu și tatăl tau am fost acceptați le job și ca tu vei începe școala săptămâna viitoare Eu: Mă bucur pentru voi; nu pot spune același lucru și pentru mine. Mama: Stiu ca este greu, dar o sa te descurci; doar ești o luptătoare. Eu: Mereu mă faci sa mă simt mai bine Mama: Te pup; eu și tatăl tau plecam. Pa Cobor jos și iau micul dejun după care urc in camera Eu: Mă simt urmărităăă! El: aha:)) Eu: Ieși afara:)) trebuie sa mă schimb. Aștept 1 minut, timp in care sper ca a parador camera; deoarece nu mi-a dar un raspuns. M-am ganadit la ce l-ar face pe Zafir sa se simtă mai bine, așa ca am luat o nască de față (cum poarta oamenii când sunt răciți) și i-am desenat o fata zâmbitoare. Eu: Vinoo. M-am sintit mai bine cand am văzut ca băiatul apare din spatele ușii închise. Eu: Pune-ti asta. El: Chiar era necesar acel Smile? Eu: Da:) ești mai drăguț când Zâmbești :)) am spus asta cu voce tare?Firar... El: Și tu ești o scumpă. Am pornit încet sre cimitirul din oraș. In drum spre el, o fata i-a făcut ochi dulci lui Zafir, iar asta m-a cam enervat.. poate ca sunt puțin geloasa.. Eu: Am ajuns El: Nu mi-am dat seama:)) Eu: Recunoști locul? El: Știi ca, și dacă sunt aici, am fost mora cand am intrat; nu?! Eu: Nu mi-am dat seama, sorry😂 Am intrat Și am citit împreuna numele tuturor decedatilor, am citit sute de nume dar nici unul nu i s-a părut cunoscut. Eu: Deci, prima noastră încercare a eșuat? El: Așa se pare Eu: Nu te întrista.. o sa reușim noi. Mâine intram pe lista de decese global și vom citi numele fiecărui decedat din fiecare regiune! O sa fac asta chiar dacă va trebuii sa citesc miliarde de nume El: Nu chiar, am murit acum o luna Eu: Atunci o sa ne fie mult mai ușor, o sa reușim. El se uita la mine zâmbind, se apropie milimetric si mă imbratiseaza. Am stat așa cam 2 minute:) și nu neg ca mi.a plăcut. Doare sa plac pe cineva care nu mai exista... El: Ești bine? Eu: Da, mă gândeam doar El: la ce? Eu: Nu contează.. A tot insistat sa ii spun pana când am ajuns acasa Eu: Bine, bine, mă gândeam doar.. după ce o sa aflam totul, o sa dispari definitiv? El: Nu stiu, nu îmi amintesc care era finalul Eu: înțeleg.. Ce rău îmi pare ca nu am apucat sa îl cunosc când era viu... Ajung acasa, și, ca de obicei mă arunc in pat și îmi deschid pagina de instagram. Tresar când îmi întorc puțin capul și remarc ca el stătea chiar lângă mine [Are noroc ca e mort, altfel îl omoram eu😂] El: cât ai de gând sa te mai sperii de mine? Îmi întorc capul și continui sa privesc noile postări.. numai lucruri plictisitoare: poze cu flori, și diverse persoane. El: Stai... dai in sus.. fata aia mi se pare cunoscuta Eu: insfarsit ceva ce ti se pare cunoscut.. El: Cine e? Eu: E prietena mea, Gina El: O cunosc... întreab-o de mine poate vom afla cine sunt Eu: Bine. Sa înțeleg ca mâine mergem cu trenul la Valencia; oricum voiam sa le fac o vizita.
* Povestește Zafir* Felul ei de a fi mă înnebunește..arată bine, e frumoasa și foarte inteligenta. Îmi pare rău ca nu am cunoscut-o când eram viu. Trebuie sa mă grăbesc ca sa îmi pot caută corpul.. acum îmi pare rău ca mi-am luat viața. Dar și mai rău mă doare ca nu mai pot simți iubirea și
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
fericirea ca înainte, pentru mine toate astea înseamnă doar un simplu zâmbet ...
