Coreea de Sud....off, Seul capitala ar trebui sa fiu la fel de fericita pre cum au fost prietenele mele cand m-au auzit ca merg sa studiez in Coreea. Nu imi place aici, vreau inapoi in Europa, inapoi in Romania, atatia oameni care arat lafel, e adevarat ca eu am vrut sa studiez in alta tara, dar nu Coreea o urasc, iar tata ma obliga sa stau aici...., defapt, nici nu stiu dece m-a trimis atat de departe, adica mi-a zis ca mi-a facut rezervare la hotelul ''Luxo" si sa plec sa studiez acolo, in fine fie ce o fi, spun eu nervoasa la maxim mergand spre hotel, Nu putea sa-mi lasa mancar un banii pentru taxiu??? "Ai tot ce ai nevoie la hotel bla bla bla"
—————————————————————————
Ajunsa in fata hotelului imi etalez un zambet fals pe buze si intru, merg spre doamna ce statea la birou, trag aer in piept si incep sa vorbesc coreana ce am invat-o fortat in ultimul an.
-Buna ziua am o camera rezervata
-Numele va rog!
-Shin Ji
-Stați sa verific un momenta va rog, imi pare rau dar nu aveti nimic rezervat pe acest nume
-Nu? Sunteti sigura ?
-Da am cautat numele dvs. dar nu am gasit nimic.
-Cum este posibil? Ma scuzati va rog trebuie sa dau un telefon.
Haide raspunde tata, murmur eu intimp ce apelez de vreo 20 de ori, este imposibil ma trimite aici si nici mancar nu-mi raspunde la telefon, ce se intampla acum pe bune.
Ma asez pe banca si astept cam 10 minute pana primesc un mesaj "Imi pare rau!". Hm? Tata ? Ce e cu mesajul asta, incerc sa sun dinou dar nimic, nu pot sa cred pentru ce ii pare rau ? Adica m-a mintit? Pentru ce m-a trimis aici? Spun eu nervoasa in gura mare simtind cum lacrimile isi fac apritia si imi incetosaza privirea, ma ridic de pe banca imi iau valiza si incep sa merg pe strada cu lacrimile curgandu-mi pe obraji, Adica m-a parasit? Aici ? In toiul ierni?, merg pana se intuneca si imi simt picioarele cum se inmoaie si aproape nu ma mai pot tine pe ele, corpul imi tremura si simt ca nu mai pot face nici un pas din cauza frigului, cand, ma izbesc de ceva, adica de cineva, nu mai pot suporta frigul asa ca nu fac nimic altceva decat sa cad jos langa persoana de care m-am izbit.
-Hei, ce faci ridicate si ar fi frumos sa-ti ceri si scuze, Hei ma auzi? Esti Ok ?
Simt cum sunt luata in brate de cineva si carata, tot ce aud este hei trezestete, unde stai? ma poti auzi?
______________________________________________________________
Cand ma trezesc, sunt intr-un pat, e mare, camera in care ma aflam nu era una cunoscuta mie si nici nu parea a fi a una de hotel, Ce caut eu aici? Ma ridic usor din pat si obesrc valiza mea langa pat, o desfac si imi iau o percehe de blugi negri si un hanorac alb cu gluga avand in vedere ca era destul de frig in camera in care ma aflam, incep sa inspectez camera dandu-mi seama ca ma aflam intr-o camera de baiat. Se aud trei batai in usa, iar eu ma apropi usor si cu teama de usa, cand pun mana pe clanta nici nu apuc sa o apasa ca usa se deschide iar de dupa usa apare un șaten inalt cu ochii maro inspre negru, ma uit atenta la el si destul de speriata, acesta se apropie usor de mine pana intra in camera, inchide usa dupa el urmanda apoi sa-mi afiseze un zambet.
-Oh, te-ai trezit? Esti ok? Ieri te-ai izbit de mine si ai lesinat, nu te-am putut duce acasa din moment ce nu mimi raspundeai la intrebari deci te-am adus aici, poti pleca dupa ce te simti mai bine.
Eu ma uit inspaimantata la el si fac pasi in spate, ma imiedic de un cablu de la un incarcator si eram gata sa cat dar, satenul cu ochi stralucitori lasa tava cu senvisuri jos si ma prinde urman mai apoi sa ma puna usor pe pat
-Esti ok? Ma intreaba el parand ingrijorat, nu mi-ai raspuns nici prima oara, oh da cum am putut sa fiu asa de prost, nu ai fata de coreana deci nu cred ca sti limba.
Acesta incepe din nou sa ma intrebe daca sunt bine dar de data asta in engleza.
Trag aer in piept si ma decid sa-inraspund pana la urma:
-Sunt..Ok, spun eu cu o voce tremuranda.
-Oh, deci sti coreana, nu ma cunosti ? Ma intreaba acesta uitanduse la mine destul de curios.
-Nu..nu stiu cine esti, ar trebui sa ne cunoastem?
-Inteleg, deci nu sti cine sunt, ei bine eu sunt Taehyung, Kim Taehyung, tu te numeti?
-Ji, Shin Ji spun eu cu o voce tremuranda.
-Bine, Ji cand esti gata sa-mi spui adresa ta sau hotelul unde stai si eu voi chema un taxi ok?
Raman inpietrita la auzirea cuvintelor "unde stai" imi amintec tot ce as fi vrut sa fi fost doar un vis urat, dar din pacate era realitatea, simt cum privirea mi se incetoseaza si lacrimil isi fac aparitia pe obraji mei.
